- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
Timișoara capitală culturală europeană – marea deschidere
Între 17-19 februarie are loc deschiderea anului cultural la Timișoara desemnată capitală culturală a Europei în 2016. 130 de evenimente în weekend, oaspeți străini din 41 de țări, 40 de ambasadori, 200 jurnaliști acreditați, 16.000 de participanți estimați. Programul aglomerat al Președintelui și Prim-Ministrului nu le-a permis să fie prezenți la ceremonii.
„Brandul Timişoarei va creşte în valoare. Imaginea, vizibilitatea Timişoarei în România şi în străinătate vor creşte. Miza este ca numărul vizitatorilor să nu scadă după acest an, ci să crească în continuare, iar Timişoara să devină cu adevărat un oraş în care turismul, creativitatea, cultura devin un factor economic important”, spune primarul Dominic Fritz într-o declarație pentru Europa Liberă.
Pregătirile în Timișoara sunt încă în toi. Mulți timișoreni se arată neîncrezători în proiectul ridicat chiar lângă celebrul balcon al Operei. O structură metalică similară unei schele de construcții, care ar trebui pe parcursul acestui an să înverzească cu ajutorul plantelor aduse pe fiecare nivel al schelei. Momentan ceea ce vă oamenii este o schelă care crează atmosfera de șantier în plin centru istoric.
Calea până la acest moment a fost dificilă, marcată de conflicte și dominată mai mulți ani de o neprevăzută lipsă de abilitate managerială. În 2021, când a preluat conducerea orașului, primarul USR a luat de la capăt, cu șovăială, proiectul Capitalei Culturale Europene, administrat de Asociația TM2021.
„Am moştenit o situaţie foarte încărcată emoţional în rândul scenei culturale timişorene. Au fost multe conflicte, certuri, asociaţia era nefuncţională. Mai îngrijorător, pe partea de program cultural nu era nimic. Am făcut o analiză şi cam o treime din proiectele culturale erau cu adevărat în pregătire, cu organizatori care ştiau ce să facă. Prin urmare, încă o treime am apreciat că pot fi recuperate. Tocmai de aceea am decis să schimbăm guvernanţa acestui program”, menționa Dominic Fritz, într-un interviu recent, acordat debanat.ro.
Situația politică a indus alte tensiuni, fiindcă relațiile locale între PNL și USR s-au răcit după ieșirea USR de la guvernare. Nu lipsesc micile răfuieli politice nici în aceste zile, când fostul primar PNL, Nicolae Robu, a afirmat în mod fals că nu a fost invitat la Opening, iar viceprimarul PNL s-a grăbit să îi țină isonul, fiind silit să retracteze ulterior.
Pandemia a dus la amânarea cu doi ani a deschiderii anului cultural, ceea ce a fost un răgaz binevenit. Un grup curatorial a recalibrat programul în urmă cu un an. Reorganizarea și împărțirea misiunilor între principalii finanțatori, Centrul de Proiecte al Primăriei, Centrul de Cultură al Consiliului Județean și Asociația TM2023 căreia i-au rămas comunicarea, sponsorii și voluntarii, a permis pregătirea evenimentelor într-o relativă pace.
Târziu, în decembrie 2022, au venit și banii de la Ministerul Culturii pentru cele câteva obiective de infrastructură culturală aflate în lucru: 4 cinematografe, MultipleXity, Turnul de Apă din cartierul Iosefin. Nu e mult, față de ambițiile inițiale.