Țesăturile de perete specifice României și Republicii Moldova, trecute în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii

Țesăturile tradiționale de perete specifice României și Republicii Moldova au fost introduse joi alături de alte obiceiuri de pe mapamond pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, cu prilejul Comitetului interguvernamental specializat al UNESCO care se desfășoară în capitala Etiopiei la 1-2 decembrie, conform unui material publicat pe site-ul oficial unesco.org.

Tradițional, țesăturile de perete produse de comunitățile de meșteșugari din România și Republica Moldova sunt folosite pentru decorarea pereților interiori ai caselor, pentru diferite obiceiuri la ceremoniile funerare, la expoziții de profil sau ca parte a zestrei miresei, conform unesco.org.

Astăzi, țesăturile sunt în primul rând considerate opere de arte. În unele zone, tehnicile folosite la războaiele de țesut au suferit anumite modificări, meșteșugarii lucrând în prezent și de acasă. Expresie a creativității, identității și instrument al coeziunii sociale, meșteșugul este transmis din generație în generație în interiorul familiilor, prin intermediul centrelor de meșteșuguri sau cu ajutorul școlilor de profil, conform sursei amintite.

Celelalte obiceiuri introduse pe lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO sunt: ritualurile Geet-Gawai ale comunităților Bhojpuri din Mauritius, tradiția ecvestră Charreria din Mexic, festivalul cultural și pescuit Argungu din Nigeria, carnavalul El Callao din Venezuela, festivalul viticulturorilor din Vevey (Elveția), practicile legate de credințele vietnameze în Mama zeițelor celor trei tărâmuri (Vietnam), teatrul de păpuși în Slovacia și Cehia, piesa de teatru Skofja Loka din Slovenia, mâncarea tradițională Oshi Palav din Tadjikistan, meșteșugul tradițional al vaselor ceramice Cini (Turcia), tradiția și cultura mâncării Palov în Uzbekistan, conform unesco.org.