- Cine este Crin Antonescu?
- Acord între PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale. Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale
- Blocaj în negocierile pentru formarea noului guvern
- La 35 de ani de la Revoluție, dosarul crimelor din acele zile zace în justiție
- Klaus Iohannis, de Ziua Victoriei Revoluției – „România este într-un moment de cumpănă"
Studiu în Marea Britanie: rezultate surprinzătoare despre gena care ne face imuni la COVID 19
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Un studiu desfășurat în 2021, în plină pandemie COVID-19, de un grup de specialiști din mai multe centre de cercetare din Marea Britanie, a adus noi perspective asupra imunității la virusul SARS-CoV-2. În cadrul acestui studiu, 16 voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, fără alte probleme medicale și care nu mai fuseseră infectați anterior cu COVID-19, au fost infectați într-un mediu controlat.
Voluntarilor li s-a inoculat virusul pe căile nazale, scopul fiind de a studia rata de infectare și de a determina cantitatea necesară de virus pentru a declanșa o infecție. Experimentul a fost controversat din cauza infectării intenționate, chiar dacă persoanele sub 30 de ani prezintă un risc mai redus de a dezvolta complicații severe.
Din cei 16 voluntari, doar șase au contractat virusul. Pentru ceilalți zece, șapte nu au fost niciodată testați pozitiv, iar trei au prezentat infecții ușoare ale tractului respirator, pe care organismul le-a respins rapid. Aceste rezultate inițial surprinzătoare au oferit o oportunitate unică de a studia modul în care anumite persoane reușesc să evite infectarea, chiar și atunci când sunt expuse la o doză considerabilă de virus.
În cazul celor trei voluntari care au avut infecții ușoare, cercetătorii au observat o reacție imunitară robustă, declanșată la maximum o zi de la infectare. Monocitele, un tip de globule albe, au izolat și distrus rapid agentul patogen. În contrast, persoanele infectate în mod obișnuit au nevoie de circa cinci zile pentru a genera un răspuns similar.
De asemenea, acești voluntari au prezentat o activitate crescută a interferonului – proteine produse de celulele sistemului imunitar ca reacție la agenții patogeni – înainte ca infecțiile nazale să se manifeste vizibil.
Un alt aspect interesant al studiului a fost activitatea genei HLA-DQA2, responsabilă cu alertarea sistemului imunitar în cazul unei infecții. Această genă s-a dovedit a fi mult mai agresivă în voluntarii care nu s-au infectat comparativ cu cei care au contractat virusul. Acest lucru a condus la concluzia că semnătura genetică poate indica susceptibilitatea unei persoane la infectare, conform imunologului Akiko Iwasaki de la Universitatea Yale, unul dintre autorii studiului publicat în revista Nature.
Autorii studiului au subliniat că grupul de voluntari a fost unul limitat și că răspunsurile imunitare la virusul COVID-19 pot varia considerabil. De asemenea, majoritatea oamenilor au dobândit o formă de imunitate fie prin vaccinare, fie prin infecție naturală. Nu se cunoaște încă potențialul complet al genei HLA-DQA2 și de ce aceasta generează răspunsuri diferite la indivizi.
Centrele de prevenire a bolilor au estimat că unul din patru americani nu a contractat COVID-19, deși aceste cifre sunt aproximative. Descoperirea din cadrul acestui studiu deschide noi căi pentru cercetarea răspunsurilor imunitare la diferiți agenți patogeni, deși repetarea unui astfel de experiment cu un eșantion mare de persoane nu este prevăzută în viitorul apropiat.