- Marcel Ciolacu, desemnat premier de Klaus Iohannis
- Cine este Crin Antonescu?
- Acord între PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale. Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale
- Blocaj în negocierile pentru formarea noului guvern
- La 35 de ani de la Revoluție, dosarul crimelor din acele zile zace în justiție
Studiu de referință privind boala Alzheimer retras din cauza imaginilor manipulate
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Un studiu de referință despre boala Alzheimer, publicat în anul 2006 în prestigioasa revistă „Nature”, va fi retras de către autori după ce s-a demonstrat că a inclus imagini manipulate. Această decizie marchează o schimbare semnificativă în domeniul cercetării Alzheimer și ridică întrebări importante despre integritatea datelor științifice.
Studiul, semnat de un grup de cercetători conduși de profesorul Karen Ashe, de la Departamentul de Neurologie al Universității din Minnesota, a avut un impact major, fiind citat de aproape 2.500 de ori. Potrivit Retraction Watch, acesta este cel mai citat studiu retras până în prezent.
Într-o postare pe platforma de discuții științifice PubPeer, Karen Ashe a recunoscut că mai multe grafice din studiul din 2006, semnat de Sylvain Lesné și colegii săi, au fost manipulate. „Deși nu știam despre vreo manipulare a imaginilor până acum doi ani, când informația mi-a fost adusă la cunoștință, este clar că mai multe grafice din studiul Lesné et al. (2006) au fost manipulate. De aceea, în calitate de autor senior al studiului, înțeleg să îmi asum responsabilitatea integrală”, a scris Ashe.
Inițial, autorii au propus rezolvarea problemelor semnalate printr-o erată, dar în final au decis să retragă complet studiul. Sylvain Lesné este singurul autor care nu a fost de acord cu această decizie. Erorile din studiul din 2006 au fost detaliate într-un articol publicat de Science pe 22 iulie 2022.
Studiul respectiv susținea că proteina Ab*56 din beta amiloid ar putea cauza boala Alzheimer. Autorii au identificat proteina Ab*56 la șoarecii modificați genetic pentru a dezvolta o afecțiune similară Alzheimer și au raportat un deficit de memorie la șobolanii de laborator injectați cu această proteină. Descoperirile au condus la cercetări ulterioare și finanțări semnificative pentru a explora Ab*56 ca o potențială țintă terapeutică.
Însă investigația publicată de Science în 2022 a prezentat dovezi că atât articolul din 2006, cât și alte lucrări semnate de Lesné și Ashe, au inclus date manipulate. După aceste dezvăluiri, comunitatea științifică a început să își exprime îngrijorarea cu privire la legitimitatea proteinei Ab*56 ca țintă terapeutică pentru Alzheimer.
Această retragere subliniază importanța integrității în cercetare și necesitatea unei monitorizări riguroase a datelor științifice, având în vedere impactul semnificativ pe care astfel de studii îl pot avea asupra dezvoltării tratamentelor pentru bolile neurodegenerative.