Sergiu Celibidache: “Eu cred în talentul românesc, dar detest șovinismul românesc!”

Celibidache tocmai citise, înaintea interviului, o carte a lui Iosif Sava, de un „șovinism elegant”, care îl scandaliza și îl făcea să creadă că pur și simplu nu poate face nimic pentru România. ”Citeam în carte că eu îl disprețuiesc pe Enescu. În viața mea nu l-am disprețuit, a fost un mare compozitor! N-a fost cel mai mare compozitor român, după părerea mea. Și n-a făcut ce putea să facă, cu influența pe care o avea. N-a făcut pentru România nimic! (…) Eu am auzit la el sonorități de violonist pe care nu le-am auzit la nimeni în lume, o formă absolut specială și specifică a lui, o senzualitate nobilă. Dar asta nu-i totul! După părerea mea, și el a făcut enorm de puțin pentru România, de altfel ca și mine. Eu mă simt colosal de vinovat, eu am însă o atenuantă, eu am vrut să mă întorc în România. Părăsesc pământul ăsta fără să-mi fac datoria de român și îmi pare foarte rău!”.

“Noi nu putem cu o conștiință să percepem două fapte în același timp (…) Impresia sonoră nu e muzică, muzica n-are nimic de a face cu sunetul, dar muzica nu poate să se materializeze fără sunet. Nu există predispoziții… că «românul este cel mai talentat»… astea-s niște prostii îngrozitoare. Eu cred în talentul românesc, dar detest șovinismul românesc!”

*un interviu acordat de Sergiu Celibidache postului de radio Europa Liberă, în 1995.