Români care au adus contribuții extraordinare în medicina mondială

Getting your Trinity Audio player ready...

Medicina românească a dat lumii numeroși profesioniști dedicați și cercetători de excepție care au adus contribuții semnificative în evoluția științei medicale. Fiecare dintre toți acești pionieri ai medicinei românești a marcat domeniul său de activitate, contribuind la progresul științei medicale la nivel global. Amintim așadar, mai jos, doar o parte dintre cei mai renumiți oameni de știință români ai domeniul medical mondial.

Victor Babeș (1854–1926)

Victor Babeș a marcat istoria științei medicale publicând, în colaborare cu Victor André Cornil, primului tratat de bacteriologie din lume. Lucrarea intitulată „Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase” a constituit un pilon fundamental pentru dezvoltarea ulterioară a bacteriologiei, stabilind bazele moderne ale acestei discipline. Cunoscut drept fondatorul școlii românești de microbiologie, Victor Babeș a fost profesor de anatomie patologică la Universitatea din București și a înființat Institutul Național de Patologie și Bacteriologie. Munca sa de cercetare a acoperit o gamă largă de afecțiuni, incluzând bacteriologia, turbarea, lepra, difteria, tuberculoza și pelagra.

Victor Babes. Sursa foto: știri bucurești tv  

Aurel Alexandru Babeș (1886-1962)

Aurel Alexandru Babeș fiul lui Aurel Babeș (fratele lui Victor Babeș) și nepotul lui Victor Babeș a fost medic și doctor în medicină, iar activitatea sa a fost deosebit de importantă pentru cercetarea medicală mondială prin faptul că în 1927 a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminin, prin examinarea frotiului citovaginal. Metoda a fost propusă în anul următor de morfopatologul grec Georgios Papanikolaou. În present, testul, Babeș-Papanicolau este utilizat pentru depistarea celulelor anormale la nivelul colului uterin și reprezintă o metodă esențială în identificarea precoce a cancerului de col uterin.

Aurel Alexandru Babes. Sursa foto: Muzeul Victor Babeș Facebook

Gheorghe Marinescu (1863–1938)

Elev al lui Victor Babeș, Gheorghe Marinescu a fost medic și profesor și întemeietorul școlii românești de neurologie. Pe plan internațional a fost printre primii medici care a aplicat metode histochimice și electrofiziologice în cercetările neurologiei, utilizând metode avansate de cercetare la ultramicroscop pentru a investiga structura neuronului. Prin metode experimentale precum transplantul și culturile de țesut nervos, a contribuit semnificativ la înțelegerea localizării unor formații nervoase. Prin studiul aprofundat al fiziologiei și fiziopatologiei sistemului nervos, a introdus printre primii în lume metoda encefalografică și metoda reflexelor condiționate în cercetarea afecțiunilor neurologice complexe. Pe lângă numeroasele studii medicale, Gheorghe Marinescu a fost cel care a realizat primul film științific din lume, denumit “Tulburările mersului în hemiplegia organică”.

Aurel Alexandru Babes. Sursa foto: Gazeta de Maramureș

Ion Cantacuzino (1863–1934)

Unul dintre cei mai iluștri medici români, Ion Cantacuzino a fost  cel care a format  școala românească de imunologie și patologie experimentală. El a fost de asemenea profesor universitar și membru al Academiei române. Pe lângă activitatea sa clinică, Cantacuzino a fost și un pasionat cercetător în domeniul microbiologiei aducând o contribuție semnificativă în domeniul vaccinologiei. Acesta a dezvoltat vaccinul împotriva holerei și a efectuat cercetări de pionierat în vaccinarea anti tetanos și anti varicelă. Cantacuzino a fost, de asemenea, un susținător fervent al igienei publice și a introdus măsuri revoluționare pentru combaterea bolilor infecțioase.

Ion Cantacuzino. Sursa foto: wikipedia.org

Nicolae Paulescu (1869–1931)

Dincolo de acțiunile sale controversate din sfera politică, Nicolae Paulescu, a fost un distins om de știință român, medic fiziolog și profesor la Facultatea de Medicină din București. Acesta se remarcă pe plan mondial prin contribuția sa la descoperirea insulinei. Nicolae Paulescu împreună cu A. C. Cuțui, a izolat hormonul pancreatic și a demonstrat eficacitatea acestuia în tratarea diabetului zaharat. Descoperirea lor a fost un pas major în tratarea acestei boli cronice.

Ștefan Gh. Nicolau (1874–1970)

Ștefan Gh. Nicolau a fost un eminent medic dermatolog român și fondator al școlii românești moderne de dermatovenerologie. Acesta a fost membru al Academiei de științe medicale din România dar și al societăților de dermatologie din Argentina, Bolivia, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia, Spania, Turcia și Statele Unite. Ștefan Nicolau și-a câștigat reputația la nivel internațional prin contribuțiile sale în domeniul histologiei cutanate, descriind un șir de dermatoze, precum scorbutidele foliculare Nicolau, dermatita lividoidă și gangrenoasă Nicolau, exantemul exfoliant generalizat leucemic Nicolau, și multe altele. Cercetările sale au inclus studii clinice aprofundate asupra epidemiologiei leprei, morfopatologiei și aspectelor imunologice ale infecției sifilitice, patogenezei dermatozelor, etc. Aceste contribuții au devenit parte din tratate mondiale de specialitate.

Stefan Gh.Nicolau. Sursa foto: wikipedia.org

Ana Aslan (1897–1988)

Ana Aslan a fost un remarcabil medic român, specializată în gerontologie, academician și directoarea prestigiosului Institut Național de Geriatrie și Gerontologie. Aceasta a adus contribuții semnificative în domeniul gerontologiei mondiale, evidențiind importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice asociate vârstei. Ana Aslan a aplicat această descoperire pe scară largă în clinica de geriatrie, sub denumirea de Gerovital. Tratamentul cu Gerovital a fost urmat de numeroase personalități internaționale de seamă, printre care se numără Josip Broz Tito, Charles de Gaulle, Nikita Hrusciov, John F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas și Salvador Dali. Pe lângă Gerovital a inventat, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producția industrială în 1980. Aceste inovații au consolidat reputația Anei Aslan ca una dintre personalitățile de frunte în cercetarea și aplicarea practică a medicinei geriatrice.

Ana Aslan. Sursa foto: Newsweek România

George Emil Palade (1912–2008)

George Emil Palade a fost biolog, medic și cercetător de origine română, care a adus contribuții revoluționare în domeniul biologiei celulare. Între anii 1952 și 1953, George Emil Palade a efectuat o descriere detaliată a structurii ultrafine a mitocondriei și a topografiei unor enzime din catena de oxidoreducere celulară. Ulterior, în 1953, a realizat o descoperire remarcabilă prin identificarea ribozomilor, organite implicate în sinteza proteinelor, denumite în literatura de specialitate „granule Palade“. În aceeași perioadă, a adus la lumină o altă formațiune subcelulară, și anume reticulul endoplasmic, și a analizat relațiile sale cu aparatul Golgi și cu ribozomii. Pentru aceste contribuții excepționale, în 1974, George Emil Palade a devenit laureat al Premiului Nobel pentru medicină, împărțind această distincție cu profesorii Albert Claude de la Universitatea Liberă din Bruxelles și Christian de Duve de la Universitatea „Rockefeller “din New York. Cei trei cercetători au fost recunoscuți pentru studiile lor semnificative în înțelegerea structurii celulare și a funcțiilor sale fundamentale.

Corneliu E. Giurgea (1923 – 1995)

A fost medic neurofiziolog și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București obținând titlul de doctor în psihologie la din Leningrad, Rusia. În 1963, Giurgea a emigrat în Belgia, unde a devenit șeful departamentului de Neurofarmacologie la compania UCB, iar în 1965 a fost numit profesor asociat de psihofarmacologie la Universitatea Catolică din Louvain. Este recunoscut pe plan internațional în domeniul neuroștiințelor realizând în 1964 prima sinteză a piracetamului. Bazându-se pe studiile asupra acestei acetamide, a introdus în 1972 conceptul de nootrop, caracterizând astfel medicamentele și suplimentele alimentare care stimulează funcțiile cognitive.

Corneliu Giurgea . Sursa foto: Stocks to Trade

Toți acești medici și cercetători români au lăsat o moștenire exemplară în medicină, contribuind la progresul științei și la îmbunătățirea sănătății umane la nivel global. Realizările lor rămân surse de inspirație pentru generațiile viitoare de profesioniști în domeniul medical.

Oprea Daniela