Profesorul care a învins BOR în instanţă: „Slujbele şi serviciile religioase în şcoli sunt organizate nelegal de 30 de ani“

Profesorul de filosofie din Buzău care s-a războit în instanţă cu Ministerul Educaţiei şi Biserica Ortodoxă, pentru a scoate icoanele din şcoli şi pentru ca ora de religie să devină disciplină opţională, lansează un avertisment public, înainte de începerea anului şcolar. Într-o postare pe Facebook, Emil Moise scrie că obiceiul organizării slujbelor religioase în contextul festivităţilor de deschidere este în afara legii.

Prin postarea pe reţelele de socializare, Moise le atrage atenţia elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor, că slujbele şi serviciile religioase în şcoli sunt organizate nelegal.

Pe contul personal de Facebook, profesorul Emil Moise scrie că de aproape 30 de ani Ministerul Educaţiei se lasă influenţat de Biserica Ortodoxă Română (BOR) permiţând prozelitismul religios în şcoli, în mod nelegal, în detrimentul interesului superior al copilului.

”Slujbele şi serviciile religioase sunt interzise în şcolile publice prin prevederile Legii libertăţii religioase, ale Legii educaţiei şi ale Regulamentului de organizare a unităţilor de învăţământ şi sancţionate ca infracţiune în Codul penal”, scrie Emil Moise. Emil Moise spune că prin asociaţia sa, înfiinţată cu peste 15 ani în urmă, protejează drepturile copiilor, în special dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.

”Copiii, respectiv cadrele didactice, pot refuza să participe la slujbele sau serviciile religioase organizate în şcoli, iar directorii care aprobă oficierea unor astfel de slujbe religioase pot să răspundă penal. Asociaţia oferă sprijin juridic în situaţiile în care este sesizată cu încălcarea dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, sau a dreptului la egalitate în faţa legii, ale copiilor sau ale cadrelor didactice. Ni se pot adresa şi copiii, desigur”, scrie Emil Moise, pe Facebook.

În cursul zilei de marţi, Moise a sesizat Ministerul Educaţiei pentru a decide ”interzicerea unor astfel de practici abuzive”. Tot marţi, a sesizat Avocata Poporului pentru a lua măsurile care se impun pentru respectarea drepturilor copiilor şi a cerut Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române ”să respecte prevederile legale şi să transmită preoţilor aflaţi în slujba BOR să nu mai oficieze servicii religioase în unităţile publice de învăţământ”. Emil Moise, militant împotriva simbolurilor religioase în şcoli.

A scos Religia din rândul disciplinelor şcolare obligatorii Ora de religie a devenit opţionlă, prin decizie a judecătorilor Curţii Constituţionale, pronunţată în noiembrie 2014. Potrivit hotărârii, obligaţia părinţilor de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. Mai mult, magistraţii au hotărât cu unanimitate de voturi ca o astfel de cerere să fie făcută doar de către cei care vor să studieze această disciplină, decizia Curţii Constituţionale fiind general obligatorie. Decizia a apărut după ce judecătorii constituţionali au dezbătut o excepţie de neconstituţionalitate ridicată la Judecătoria Buzău – secţia civilă, de profesorul buzoian Emil Moise.

Acesta a sesizat anomalia, spunând că această regulă încalcă alte legi organice care asigură drepturi fundamentale ale omului. Până în 2014, regula era ca părinţii care refuzau orele de Religie pentru copiii lor să facă cerere pentru ca elevii respectivi să nu participe la cursuri. Totul a pornit în 2009, când fata lui, pe atunci elevă în clasa a IX-a la Liceul de Artă din Buzău, a hotărât că nu mai vrea să urmeze orele de Religie la şcoală. Tatăl ei a decis să o susţină şi atunci şi-a dat seama de situaţia anacronică perpetuată de sistem. În august 2006, acelaşi Emil Moise cerea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună “anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău”, unde învăţa fiica sa, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău. Moise susţinea atunci că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice “constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (…) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă”. La data de 11 iunie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că prezenţa icoanelor în şcoli este legală, practic anulând decizia CNCD.