- Casa din Home Alone a fost vândută chiar în preajma sărbătorilor
- Marcel Ciolacu explică zborurile private: „Am plătit din banii mei personali, nu din bani publici”
- Crăciunul: Istorie, Tradiții și Semnificații Profunde
- Nicușor Dan: „Să facem ce știm că trebuia făcut de 35 de ani”
- Atac masiv asupra Ucrainei în ziua de Crăciun
Prima imagine transmisă de Sonda Al-Amal de pe Marte
Sonda Al-Amal lansată de Emiratelor Arabe Unite a trimis prima imagine de pe Marte, după succesul istoric înregistrat în urmă cu câteva zile, când a intrat cu pe orbita Planetei Roşii.
Transmiterea primei imagini a fost anunțată duminică de agenţia spaţială a EAU.
„Misiunea Marte a Emiratelor a captat imaginea celui mare vulcan al sistemului solar, Olympus Mons, întrezărit printre razele soarelui la răsărit”, a anunţat agenţia într-un comunicat, conform Agerpres. Imaginea a fost trimisă miercuri, a doua zi după instalarea cu succes a sondei pe orbita Planeta Marte.
Sonda Al-Amal a fost lansată de Emiratele Arabe Unite, prima ţară arabă care a reuşit această performanţă spaţială, urmează să furnizeze o imagine completă asupra dinamicii temperaturilor din atmosfera marţiană.
Lansarea acestui vehicul spaţial fără echipaj uman a avut loc, în iulie 2020, de la centrul spaţial Tanegashima din sud-vestul Japoniei.
Ambiţiile spaţiale ale Emiratelor Arabe Unite, o ţară din Golful Persic bogată în petrol, sunt percepute ca o reminiscenţă a „Epocii de Aur” ce a marcat marile realizări culturale şi ştiinţifice din Orientul Mijlociu.
Cu greutatea de 1.350 de kilograme şi dimensiunile unui vehicul 4×4, sonda a avut nevoie de şapte luni pentru a parcurge cei 493 de milioane de kilometri până la orbita planetei Marte, unde va rămâne pe durata unui an marţian, reprezentând 687 de zile terestre.
Această misiune va studia atmosfera lui Marte pentru „a furniza o primă înţelegere completă” asupra variaţiilor sale climatice pe durata unui an întreg. Trei instrumente fixate pe sonda Al-Amal vor furniza oamenilor de ştiinţă o imagine completă despre atmosfera lui Marte pe durata unui întreg an marţian.
Un spectrometru în infraroşu va măsura atmosfera joasă şi va analiza structura temperaturilor, un senzor de înaltă rezoluţie va furniza informaţii despre concentraţiile de ozon, iar un spectrometru în ultraviolet va măsura concentraţiile de oxigen şi de hidrogen pe o distanţă care poate să ajungă până la 43.000 de kilometri în raport cu scoarţa marţiană
