SUA renunță la globalizare și se întorc la protecționismul de acum un secol
Washington, 6 aprilie 2025 – Președintele în funcție al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat o nouă serie de tarife vamale generalizate, de cel puțin 10% pentru aproape toate produsele care intră în SUA. Măsura, considerată un simbol al unei noi „zidiri” economice, este privită de analiști drept o rupere radicală de modelul globalist promovat de Washington în ultimele decenii.
SUA, mai protecționistă decât oricând
Noile tarife propulsează Statele Unite la niveluri de protecționism comparabile cu cele ale Senegalului, Mongoliei sau Kârgâzstanului, depășind cu mult celelalte state din G7 și G20. „Este un zid economic menit să țină locurile de muncă în interiorul țării, nu un zid împotriva imigranților”, a comentat un analist economic pentru BBC.
Într-un discurs susținut în Grădina Trandafirilor, președintele Trump a invocat modelul economic american de dinainte de 1913, când bugetul federal era alimentat aproape exclusiv din tarife vamale.
O formulă controversată
Tarifele impuse de administrația Trump se bazează pe o formulă simplificată: deficitul comercial al SUA cu o țară este împărțit la volumul importurilor din acea țară. Această ecuație este menită să sancționeze statele care „vând mai mult decât cumpără” și este interpretată de Casa Albă ca fiind o dovadă de „înșelăciune” economică.
Criticii susțin că această abordare ignoră fundamentele economiei moderne, precum teoria avantajului comparativ formulată de David Ricardo, conform căreia fiecare țară ar trebui să producă ceea ce face cel mai bine și să participe liber la comerțul global.
Dincolo de cifre: impactul „șocului chinezesc”
Unul dintre reperele gândirii actuale ale Casei Albe este teoria „China shock”, formulată de economistul David Autor de la MIT. Potrivit acesteia, integrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului în 2001 a dus la pierderea a peste două milioane de locuri de muncă în SUA, în special în centura industrială (Rust Belt). Acest fenomen a alimentat sprijinul politic pentru Trump în alegerile din 2016 și 2020.
Promisiunea revenirii locurilor de muncă
Administrația susține că tarifele vor încuraja companiile străine să-și mute producția în SUA pentru a evita suprataxarea, generând astfel o revitalizare industrială. Sindicatele din domeniul auto și energetic au salutat măsura.
Totuși, experții avertizează că percepția președintelui Trump conform căreia liberul schimb a „violat” economia americană nu reflectă imaginea de ansamblu. În timp ce sectorul manufacturier a suferit, serviciile financiare și tehnologice au înflorit, iar marile corporații americane au obținut profituri uriașe prin lanțuri globale de aprovizionare.
Un nou tip de război: comercial și mediatic
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Canada, Uniunea Europeană și alte economii majore analizează represalii. Temerile privind o recesiune în SUA au declanșat scăderi abrupte pe bursele internaționale, în special pe Wall Street.
Potrivit analiștilor, acesta este primul „război comercial de pe rețelele sociale”, în care imaginea publică a mărcilor americane, ca Tesla sau Apple, este afectată negativ la nivel global.
SUA se retrage din sistemul de comerț global
Mesajul președintelui Trump este clar: SUA se retrage din arhitectura economică globală pe care tot ea a construit-o. Ce va urma este incert, însă tranziția va fi, fără îndoială, una agitată. Costurile economice, politice și simbolice ar putea fi semnificative, atât pentru SUA, cât și pentru ordinea comercială globală.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
