- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
Premiul Nobel pentru Chimie 2020: Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, pentru lucrările din domeniul geneticii
Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat miercuri lui Emmanuelle Charpentier (Franța) și Jennifer Doudna (SUA), două geneticiene care au creat “foarfecele molecular” capabil să modifice genele umane, un avans considerat revoluționar, scrie AFP.
Acest premiu este decernat pentru “dezvoltarea unei metode de editare a genelor”, cu “un instrument pentru rescrierea codului vieții”, a subliniat juriul de la Stockholm.
Emmanuelle Charpentier (51 de ani) și Jennifer Doudna (56 de ani) devin astfel a șasea și a șaptea femeie care câștigă Premiul Nobel pentru chimie din 1901.
În iunie 2012, cele două geneticiene și colegii lor descriu în revista Science un nou instrument capabil să simplifice modificarea genomului. Mecanismul se numește Crispr/Cas9 și este supranumit “foarfecele molecular”.
Dacă terapia genetică constă în inserarea unei gene normale în celulele care au o genă defectă, precum un cal troian, Crispr merge mai departe: în loc să adauge o genă nouă, instrumentul modifică o genă existentă.
Este ușor de folosit, puțin costisitor și permite oamenilor de știință să taie ADN-ul exact acolo unde doresc, pentru a crea sau corecta spre exemplu o mutație genetică.
Descoperirea, deși recentă, era citată de mai mulți ani printre favoritele la Nobel. Dar ea a fost și obiectul unor dispute privind brevetele, în special cu cercetătorul american de origine chineză Feng Zhang.
William Kaelin, Premiul Nobel pentru Medicină 2019, afirma că “modificarea genetică prin Crispr este de departe în fruntea” descoperirilor deceniului în medicină. Cele două cercetătoare erau de asemenea citate printre favoritele pentru Nobelul pentru medicină.
În iunie 2012, cele două geneticiene și colegii lor descriu în revista Science un nou instrument capabil să simplifice modificarea genomului. Mecanismul se numește Crispr/Cas9 și este supranumit “foarfecele molecular”.
Dacă terapia genetică constă în inserarea unei gene normale în celulele care au o genă defectă, precum un cal troian, Crispr merge mai departe: în loc să adauge o genă nouă, instrumentul modifică o genă existentă.
Este ușor de folosit, puțin costisitor și permite oamenilor de știință să taie ADN-ul exact acolo unde doresc, pentru a crea sau corecta spre exemplu o mutație genetică.
Descoperirea, deși recentă, era citată de mai mulți ani printre favoritele la Nobel. Dar ea a fost și obiectul unor dispute privind brevetele, în special cu cercetătorul american de origine chineză Feng Zhang.
William Kaelin, Premiul Nobel pentru Medicină 2019, afirma că “modificarea genetică prin Crispr este de departe în fruntea” descoperirilor deceniului în medicină. Cele două cercetătoare erau de asemenea citate printre favoritele pentru Nobelul pentru medicină.
