- Un nou medicament ce va ameliora rapid migrenele
- Studiul despre tratamentul anti-COVID cu hidroxiclorochina (HCQ) a fost retras
- Guvernul pregătește austeritatea în sistemul public
- Lentila de contact cu Stelian Tănase - Bilanțul unui an tumultuos
- Claudiu Năsui (USR): „Creșterea taxelor este deja plănuită”
Poveștile din Florența rămasă fără turiști: „Pot supraviețui datorită pensiei mamei”
Confederaţia Generală Italiană a Muncii estimează că doar în centrul istoric al Florenței în jur de 7.000 de angajați ai barurilor, restaurantelor, magazinelor sau hotelurilor, au fost disponibilizați. În 2018 capitala Toscanei a fost vizitată de 23 de milioane de turiști care au adus venituri de aproape 4 miliarde de euro în Florența. Acum, cifra este zero, relatează Corrierre della Sera.
„Pot supraviețui datorită pensiei mamei mele. Câștigam 1.300 de euro pe lună și aș fi îndreptățit la un ajutor de șomaj de 700 de euro, dar n-am văzut niciun ban încă. Locuiam în chirie în Florența dar i-am spus proprietarului casei că nu voi putea plăti. M-am mutat în casa mamei mele din provincia Livorno, împărțim cheltuielile și supraviețuim, dar este foarte greu”.
Povești precum cea a lui Alberto Ferazzani, un angajat al hotelului Albani din Florența, sunt emblematice pentru criza prin care trece centrul istoric, dependent de turismul care astăzi nu mai există.
Obloane trase și străzi goale
Barurile, restaurantele, hotelurile, magazinele, totul în carantină iar viețile afectate: „Ar trebui să primesc 600 de euro datorită intrării în șomaj, dar deocamdată n-am primit nimic. Locuiam cu logodnica mea dar nu mai ne permiteam să plătim chiria așa că eu m-am mutat înapoi la părinții mei. Dacă n-ar fi ei nu știu cum aș putea continua”, povestește Alessandro Noci, ospătar la restaurantul istoric „Mario” din San Lorenzo.
„Fiica mea studia în Anglia dar nu i-am mai putut plăti facultatea fiindcă nu mai am bani așa că s-a întors în Italia. Ajutorul de șomaj nu a ajuns încă dar a făcut-o ordinul de evacuare din parte proprietarului. Ce ar trebui să fac acum? Să merg să mănânc la cantina săracilor?”, Romina Rizzuto, chelneriță.
În fiecare an Florența este vizitată în medie de 20 de milioane de turiști. În 2018 numărul vizitatorilor a ajuns la 23 de milioane, majoritatea în centrul istoric, aceștia aducând aproape 4 miliarde de euro în oraș, echivalentul a 7% din PIB-ul generat de regiunea toscană.
Hoteluri pline, restaurante și muzee neîncăpătoare, râuri de turiști pe străzi, în magazine și baruri, apoi brusc nu mai este nimic. Nu este o coincidență că aici, în special în centrul istoric al orașului, criza provocată de pandemia COVID-19 este resimțită mai mult decât în alte locuri.
Cei care trăiesc din turism se tem să nu moară de mâna turismului
În centrul istoric, peste 90% din angajații magazinelor de haine au fost disponibilizați, același procent fiind și în rândul celor ce lucrează în catering, în timp ce peste 80% din producătorii de artizanat s-au văzut fără loc de muncă.
Potrivit Confartigianato, în jur de 30% din totalul contractelor de muncă din centrul istoric nu au fost reînnoite. Se vorbește de sute de oameni iar mulți patroni spun că nu știu dacă vor mai redeschide. Dar printre afacerile afectate nu se află doar restaurantele și magazinele locale ci și lanțuri internaționale faimoase, unele dintre ele anunțându-și deja angajații că nu se vor mai redeschide în oraș.
Confederaţia Generală Italiană a Muncii estimează că doar în centrul istoric în jur de 7.000 de angajați au fost disponibilizați din baruri, restaurante, magazine și hoteluri.
„Această situație ne-a făcut să descoperim ce importanță fundamentală are turismul pentru orașul nostru. Nu doar pentru cei angajați direct în hoteluri și restaurante, dar și pentru cei din domeniile conexe, cum ar fi cei din lumea meșteșugurilor tradiționale și angajații lor care întâmpină dificultăți extreme astăzi”, afirmă Alessandro Sorani, președintele Confartigianato Firenze.
„Marele risc al pandemiei este că va șterge tot ce a rămas din tradițiile extraordinare care au ajutat Florența să devină orașul pentru care este cunoscut astăzi. Mă gândesc la cei care fac mozaicuri sau bijutierii și la toate profesiile care sunt atât de rare dar inextricabil necesare turismului”, a continuat Sorani.