- În ciuda interdicției, Italia pregătește terenul pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare
- Gigi Becali, pe listele AUR la alegerile parlamentare
- Criminalitatea în Occident, o provocare în creștere
- Promenada împărătesei Sissi și reabilitarea cădițelor cu apă termală la Băile Herculane
- Garduri solare, nouă inovație pentru producția de energie verde
Poiana Narciselor se deschide pe 14 mai
Poiana Narciselor din Dumbrava Vadului se deschide duminică, 14 mai, cu un festival de folclor organizat de Primăria Șercaia și CJ Brașov.
În fiecare an s-a organizat un astfel de festival în preajma sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena. La ediția din acest an vor urca pe scena din poiană artiștii de muzică populară Ionela Moruțan, Adina Roșca și Cătălin Doinaș, Robert Târnăveanu, Eugen Mihăilă, Adi Străulea, Mariana Șandru, Mioara Marinca, Flaviu Florea, Nicoleta Florea, Viorica Cerbu, Iulia și Horațiu Haiduc, Mădălina Grama, Mioara Greavu, Georgiana Pătrunjel. Vor dansa formațiile de dansuri populare din Felmer, Făgăraș și Șinca Vche.
Dumbrava cu narcise se întinde pe o suprafatã de 398 ha, undeva în extravilanul satului Vad. Ajungi pe un drum de acces asfaltat si bine întreținut. Dupã parcarea amenajatã de Primãria Sercaia, te întâmpinã un panou de avertizare despre rezervaţia naturalã protejatã, iar de aici ajungi în locul amenajat pentru festivitãti. Se vede apoi o barierã şi un alt panou care te anuntã cã intri în rezervatia naturalã. Arie protejatã încã din anul 1954. În anul 1954, în urma unei hotãrîri a Consiliului de Ministri, pãdurea de stejar din Dumbrava Vadului a fost pusã provizoriu sub ocrotire, fiind încadratã în grupa ,,pãduri cu rol de protectie”. Statutul de zonã protejatã a fost dobândit zece ani mai târziu, printr-o dispozitie a aceluiasi Consiliu. Pânã în anul 1962, Dumbrava Vadului a fost în regim de proprietate, oamenii folosind poienile si pentru pãsunat, de douã ori pe an, o datã în aprilie, înainte de înflorirea narciselor, si apoi toamna. Dupã colectivizare, fostii proprietari si-au pierdut dreptul asupra terenului, având voie doar sã coseascã în fiecare an o anumitã suprafatã. Dupã ce pãdurea a fost desemnatã rezervatie naturalã, Ocolul silvic a întocmit un ,,plan de fân” care dupã 1990 nu a mai fost respectat, iar cosirea sporadicã si lipsa unui plan de management foarte riguros au dus la infiltrarea în rezervatie a tufãrisurilor si a speciilor invadatoare. Acestea s-au instalat atât în poieni cât si în parcelele acoperite de stejar, au lãstãrit si au proliferat în fiecare an mai mult. În prezent, rezervatia naturalã Poienile cu narcise continuã sã se degradeze pierzându-si în fiecare zi câte un pic din statutul de ,,monument al naturii” – fiind singura pãdure de stejar din Tara Fãgãrasului si una din singurele douã pãduri dumbrãvite din Europa.