PNL se luptă să pună mâna pe banii alocați culturii în București

Înainte de depunerea jurământului de către noul primar ales al Municipiului București, Nicușor Dan, PNL cere imperativ USRPLUS autoritatea asupra instituțiilor de cultură subordonate Primăriei Generale.

Miza acestei solicitări o reprezintă de fapt bugetul alocat instituțiilor de cultură aproximativ 80 milioane Euro în 2020, dintr-un buget total de 2,1 miliarde Euro, ceea ce reprezintă mai bine de o treime din bugetul total.

Nu de puține ori, în mandatul Gabrielei Firea, banii alocați instituțiilor de cultură au fost folosiți discreționar pentru acțiuni de imagine sau pentru finanțarea firmelor și apropiaților PSD.

În cursul anului 2019, sume impresionante s-au scurs din bugetele instituțiilor de cultură către televiziunile “prietene” pe diverse campanii publicitare. Au fost înființate instituții care își suprapun activitatea, iar posturile de conducere ale acestora au fost atribuite fie prin numiri temporare, fie pe baza unor concursuri care aveau câștigătorul cunoscut.

Cu toate că la începutul mandatului Gabrielei Firea a fost elaborată o strategie de dezvoltare culturală a orașului, Primarul Firea a ignorat cu desăvârșire recomandările din această strategie și a urmat politica tradițională a vechilor partide care de cele mai multe ori confundă interesul public cu interesul de partid.

Inițial, viitorul viceprimar Vlad Voiculescu ar fi trebuit să coordoneze și instituțiile de cultură din București, la semnarea protocolului de colaborare dintre PNL și USRPLUS, premierul Ludovic Orban a insistat ca instituțiile de cultură să treacă sub coordonarea PNL.

Analizând modul în care sunt cheltuiți banii pentru cultură, aproape jumătate din suma alocată de către Primăria București se duce către instituţii publice de spectacol şi concerte (cele 15 teatre, Circul Globus şi Universitatea Populară Ioan Dalles) în timp ce aproape o treime din bani se duc către consolidarea şi restaurarea monumentelor (Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic). Centrele pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale primesc (CREART) şi ele aproape 10% din bugetul pentru cultură în timp ce alte servicii culturale (ARCUB şi Casa Artelor Dinu Lipatti) revin aproape 9%%. Muzeele (Muzeul Literaturii Române, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Palatele Brâncoveneşti) primesc şi ele 10% din totalul bugetului în timp ce Biblioteca Metropolitană şi şcolile populare (Şcoala de Artă) au împreună sub 3%.

Tot la cultură intră şi Casa de Cultură Friederich Schiller, fiind însă singura instituţie din subordinea Primăriei București care nu primeşte bani direct din bugetul local, autofinanţându-se.

Instituţile publice de spectacole şi concerte din Bucureşti sunt: Universitatea Populară Ioan Dalles, Circul Globus (Metropolitan) şi cele 15 teatre: Bulandra, Odeon, Nottara, Evreiesc de Stat, Mic, Comedie, Animaţie Ţăndărică, Ion Creangă, Constantin Tănase, Masca, Metropolis, Excelsior, Stela Popescu, Dramaturgilor, Opera Comică pentru Copii. Cele din urmă primesc şi cei mai mulţi bani din bugetul pentru cultură al Bucureştiului.

Singurul centru pentru conservarea şi valorificarea culturii tradiţionale este Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie (CREART), cu un buget total de 31.160.000 lei, al doilea cel mai mare dintre instituţile de cultură din Bucureşti şi care beneficiază şi de cea mai mare subvenţie de la bugetul local. Din bugetul total al CREART, cea mai mare parte sunt cheltuieli cu bunuri şi servicii, sume ce sunt folosite în mare parte pentru organizarea a numeroase concerte.

La alte servicii culturale intră 2 instituţii subvenţionate de către Primăria București din bugetul local: Casa Artelor Dinu Lipatti şi Centrul de Proiecte Culturale ARCUB. Primul din ele beneficiază de un buget de aproape 3 milioane de lei, sume integrale de la bugetul local. ARCUB, în schimb este a treia instituţie culturală ca şi buget total şi subvenţie primită de la PMB. Bugetul lor este de 19.600.000 lei. Cei mai multe fonduri sunt folosite pe diverse evenimente şi spectacole.

Într-un apel adresat noului Primar General, Nicușor Dan de dl. Cosmin Manolescu (expert cultural) acesta solicită:

crearea unui mecanism de finanțare transparent și multi-anual bazat pe apeluri de proiecte care să susțintă cu prioritate începând din 2021 artiștii, sectorul cultural privat și alți operatori culturali interesați să investească în proiecte culturale pentru bucureșteni.
stoparea corupției și reformarea centrelor culturale municipale: ARCUB, Creart, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul Cultural Lumina, Casa Artelor Dinu Lipatti, care anual cheltuiesc milioane de euro pe festivaluri de multe ori inutile și târguri de sărbători, în timp ce proiectele educaționale, de cercetare artistică sau comunitare generate de ONGuri, artiști și zona privată se fac cu eforturi mari sau deloc.
eliminarea barierei dintre teatrele municipale, centrele culturale municipale și spațiile și artiștii independenți prin acoperirea costurilor de chirie pentru toate spațiile culturale independente și private cu ajutorul unui mecanism de finanțare dedicat, inițiat la nivelul Direcției de Cultură, așa cum există în multe orașe europene – vezi cazul Budapestei, Vienei sau Lisabonei.
transformarea unora din centrele culturale create inutil în ultimii ani – ExpoArte, Centrul Cultural Lumina, Casa Artelor – în noi instituții de cultură care să sprijine domeniile artistice contemporare deficitare, dar și promovarea de noi practici artistice. Avem nevoie de un centru de rezidențe artistice focalizat pe proiecte de artă urbană și participativă, dar și poate de un teatru coregrafic municipal.
investiția în infrastructura culturală prin transformarea unor spații industriale sau abandonate aflate în administrarea Primăriei Capitalei în studiouri pentru artiști și centre culturale moderne, dar și readucerea unor spații în circuitul cultural.