- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
Mari compozitori români: Moldovan, Drăgoi, Dediu, Ciobanu
Miercuri, 29 noiembrie, de la ora 22:00, vă propunem o nouă ediție a emisiunii „Mari compozitori români” în care vom asculta piese de Mihai Moldovan, Sabin Drăgoi, Dan Dediu și Maia Ciobanu.
Mihai Moldovan (1937-1981), compozitor şi muzicolog, a fost un spirit neliniştit, avid de inovaţie, creator singular în peisajul muzicii româneşti din secolul XX prin originalitatea şi robusteţea ideilor sale artistice. Fie în lucrările muzicale, fie în scrierile muzicologice, se poate remarca limpezimea şi precizia cu care Mihai Moldovan îşi exprima şi îşi urmărea gândurile, cu o inteligenţă acidă, vioaie, care ştia să meargă exact la ţintă, ocolind compromisul. O dimensiune plenară a originalităţii compozitorului se poate considera fără ezitare, aspectul arhetipal. Prin muzica lui Mihai Moldovan, moştenirea noastră folclorică s-a redimensionat, iar misterul obârşiilor a fost altoit cu cel al propriului spirit creator. Rituale, Scoarţe, Tulnice, Obârşii, opera Trepte ale istoriei, sunt pe rând şi toate laolaltă, elogii aduse cântului românesc, apologia arhetipului artizanal şi a originalităţii tratării simbolului.
Tulnice (1970-1971), ca şi „Fluiere şi tulnice” pentru voci corale, dezvăluie preocuparea lui Mihai Moldovan de a asimila un limbaj profund românesc, identificând repere esenţiale al etosului autohton. Direcţia programatică a titlului se tălmăceşte în spiritul unui simfonism al sonorităţilor instrumentale populare româneşti. In această orientare, articularea unor microuniversuri sonore sintetizează caracteristicile formelor de manifestare sintetizate arhetipal de enunţul programatic al titlului. (Grigore Constantinescu).
Sabin Drăgoi a fost un apreciat compozitor și folclorist român. S-a născut pe data de 6 iunie 1894 în localitatea Selişte, judeţul Arad şi a încetat din viaţă pe 31 decembrie 1968. Artistul Sabin Dragoi şi-a petrecut copilăria în satul natal, crescând în apropierea mamei, de la care a deprins dragostea pentru folclor şi cântece populare.
O tratare modernă a melodiei preluate din folclor ne întâmpină în Divertisment rustic (1928) de Sabin Drăgoi. În funcţie, în primul rând, de caracteristicile genuistice ale originalului folcloric abordat (Colindul şi Cântecul de nuntă străjuiesc extremităţile Divertismentului, care mai cuprinde însă un Bocet, un Dans, o Doină) autorul îl potenţează diferenţiat şi atent. Tratare omofonă a primei teme (cântecul de stea „O ce veste…”), tratare polifonă (în fugă) a temei secunde (un colind ţărănesc) din partea I, uşoare linii melodice secundare însoţind tema principală a Cântecului de nuntă, armonii modale de o remarcabilă varietate, condiţionate (sugerate) de specificul melodiei folclorice şi integrabile, în acelaşi timp, anumitor zone ale limbajului armonic al epocii – sunt câteva dintre mijloacele graţie cărora în Divertismentul rustic solidaritatea travaliului componistic se îmbină în mod fericit cu firescul artistic.
Dan Dediu este autorul a 147 de lucrări din toate genurile muzicale: patru simfonii, piese orchestrale (“Narcotic Spaces”, “Ornements”, “Studii- Motto”, “Spaima”, “Frenesia”, “Mantrana”, “Grana”, “Verva”, “Primavera”, “Atlantis”), cinci concerte (pentru saxofon, violă, vioară, pian), cinci cvartete de coarde, muzică de cameră pentru diverse formaţii, lucrări pentru pian, coruri şi muzică electronică. Ascultând “Verva” lui Dan Dediu veţi realiza că autorului nu îi prea place să stea pe loc dar momentele de lirism, contemplaţie, sau meditaţie sonoră sunt răvăşitor de frumoase şi de stranii.
Maia Ciobanu a absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, specialitatea compoziție și pian (compoziția cu Dan Constantinescu și Myriam Marbe, forme muzicale cu Ștefan Niculescu, armonia cu Mircea Chiriac, contrapunctul cu Liviu Comes, instrumentația cu Aurel Stroe, orchestrația cu Nicolae Beloiu, pianul cu Aurora Ienei). Estetica artistei este influenţată de conceptul “bibliotecii” lui Borges şi are profunde afinităţi cu tehnicile de creaţie şi gândirea lui Gaudi. Concertul pentru clarinet şi orchestră al Maiei Ciobanu pune în lumină rolul virtuoz al solistului nu numai în susţinerea unor pasaje tehnice din ce în ce mai dificile, ci şi în declanşarea şi eliberarea energiilor.
Emisiunea va fi difuzată în reluare duminică de la orele 20:00