Ludovic Orban: Vrem să creștem capacitatea de testare la 15.000 de teste zilnic

Ludovic Orban a prezentat luni seară un raport de activitate la 6 luni de la preluarea mandatului de către Guvernul pe care îl conduce. El a susținut că Executivul a luat măsuri în criza COVID încă de la izbucnirea epidemiei în China. De asemenea, premierul a spus că, față de previziunile unor analiști privind căderea economică, lucrurile stau mai bine decât se așteptau autoritățile.

Premierul a spus România nu a fost pregătită pentru o astfel de criză, că nu a avut echipamente sau medicamente și că spitalele și direcțiile de sănătate publică nu puteau face față unei asemenea provocări. El a susținut că Guvernul a început să ia măsuri încă de la izbucnirea epidemiei în China și că a luat și decizii care au generat nemulțumiri și critici.

Orban a subliniat că în timp ce în România decesele sunt de ordinul sutelor, în Spania, Belgia sau Franţa sunt de ordinul zecilor de mii, iar acum țara noastră este pe o tendință descrescătoare legat de numărul de cazuri de îmbolnăvire, deși specialiștii au avertizat că vârful epidemiei în România nu a fost atins.

Într-o conferință de presă care a durat aproximativ o oră și jumătate, Orban a vorbit și despre măsurile economice luate de guvern și a susținut că, faţă de previziunile unor analişti privind căderea economică, lucrurile stau mai bine decât se aşteptau autoritățile.

El s-a referit și la măsurile de relaxare care vor fi luate de autorități din 15 mai, când starea de urgență în România va fi înlocuită cu starea de alertă.

La unele întrebări ale jurnaliștilor, premierul a evitat să răspundă și a dat răspunsuri laconice.

HotNews.ro a transmis livetext cele mai importante declarații ale premierului:

România are 4,1 decese la suta de mii de locuitori, fiind în coada clasamentului în comparație cu țările dezvoltate

Astăzi am prezentat Parlamentului raportul privind activitatea Guvernului în bătălia anti-COVID, în conformitate cu prevederile hotărârii Parlamentului de aprobare a prelungirii stării de urgență instituită prin decretul președintelui Klaus Iohannis. Tot astăzi se împlinesc și șase luni de când a fost învestit guvernul pe care îl conduc, pe data de 4 noiembrie, și am ținut să mă adresez dumneavoastră și opiniei publice pentru a vă prezenta un scurt raport de activitate, de asemenea, pentru a prezenta pe scurt care sunt planurile Guvernului

România nu a fost pregătită pentru acest pericol. Nu am avut stocuri strategice de echipamente și medicamente
Spitalele, DSP-urile nu au fost pregătite pentru o astfel de provocare
Noi am început să luăm măsuri încă de la izbucnirea epidemiei în China și am luat măsuri care nu au fost luate de alte țări, măsuri care sigur că au suscitat foarte multe critici la vremea respectivă, cum au fost măsura carantinei, măsura izolării la domiciliu și alte măsuri restrictive pe care le-am stabilit prin intermediul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.
De asemenea, am instituit măsuri de suspendare a zborurilor, am instituit măsuri cum a fost măsura suspendării școlilor și multe alte măsuri, care au fost privite la vremea respectivă cu oarecare neîncredere, dar pot să vă spun că toate aceste măsuri sunt cele care au condus la un rezultat eficient în bătălia Guvernului și a autorităților cu provocarea extrem de grea cu care ne-am confruntat
Primul caz de cetățean român care a fost diagnosticat pozitiv s-a înregistrat în data de 26 februarie. În data de 26 februarie, în Spania erau doi cetățeni diagnosticați pozitiv. Astăzi, în Spania sunt 247.112 cetățeni care au fost diagnosticați pozitiv, iar în România – 13.163. O diferență uriașă, care arată că măsurile severe pe care le-am luat au produs efecte și mai ales comportamentul responsabil al cetățenilor a determinat o reducere drastică a răspândirii virusului în România
Ştiu că de multe ori s-a comentat că avem cazuri puține că nu se diagnostichează și la aceste declarații fără fundament am răspuns că noi diagnosticăm în funcție de necesități, în baza protocolului care este stabilit la nivelul OMS, care este promovat și de Comisia Europeană și care a fost validat de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică
Tot în acest sens, sunt mulți alţi indicatori prin care se poate măsura gradul de răspândire a epidemiei. Un indicator e numărul persoanelor care se află în secțiile de terapie intensivă. Niciodată în România nu a fost depășit numărul de 260 de persoane care au fost în terapie intensivă.
De asemenea, un alt indicator este numărul de decese. În privința numărului de decese, vreau să vă spun că, în timp ce în România sunt de ordinul sutelor, 800 de decese, în Spania sunt 25.264 de persoane care au decedat. În Franța erau 12 cazuri în 26 februarie și astăzi sunt 168.000 de cetățeni francezi infectați și 24.895 de decese. Ca să nu mai vorbim de Belgia, care are cel mai mare număr de decese la suta de mii de locuitori, România având 4,1 decese la suta de mii de locuitori, fiind în coada clasamentului în comparație cu țările dezvoltate

Sunt în funcțiune 60 de centre de testare, sunt în curs de acreditare alte 17 centre. Vrem să creștem capacitatea la 15.000 de teste zilnic

În ceea ce privește capacitatea de testare, am pornit de la câteva laboratoare de testare, pe o capacitate de testare de câteva sute de teste, zilnic. Astăzi sunt puse în funcțiune 60 de centre de testare, iar capacitatea de testare, astăzi, este de aproape 11.000 de teste zilnice. De asemenea, sunt în curs de acreditare încă 17 centre, iar obiectivul nostru este să creștem capacitatea de testare la peste 15.000 de teste zilnice. Repet, nu teste rapide, promovate de alții, ci este vorba de testare cu aparate de tip Real Time PCR care au precizie de sută la sută și care nu permit nicio eroare în diagnosticare. Tot acest efort a fost făcut în niște condiții extrem de dificile, în care am apelat la toate soluțiile posibile, de la achiziționarea de noi aparate, până la utilizarea tuturor aparatelor, care existau în universități, care existau în institute de cercetare, aparate care erau în rețeaua ANSVSA și, de asemenea, am crescut capacitatea de testare și prin alte achiziții, de tip extractoare semiautomate sau automate care cresc capacitatea de testare, pentru fiecare aparat de tip Real Time PCR.
Ne-am confruntat cu nevoia de a îmbunătăți managementul la nivelul spitalelor. Ați văzut că am avut multe cazuri, multe situații în care spitalele practic au devenit focare de infecții și în care a trebuit să luăm decizii de schimbare a managementului, apelând, în câteva situații, la management asigurat de medici militari. De fiecare dată când a fost necesar, am luat astfel de decizii și deciziile pe care le-am luat, în privința schimbării managementului, au produs efecte – efecte favorabile, în foarte multe spitale lucrurile punându-se la punct ca urmare a intervențiilor noastre.
În ceea ce privește direcțiile de sănătate publică care sunt structurile deconcentrate ale Ministerului Sănătății, am urmărit constant să întărim capacitatea direcțiilor de sănătate publică, am apelat la transferarea în regim de urgență a cadrelor medicale, fie din rețeaua școlară, fie a rezidenților, fie din alte entități, pentru a putea întări capacitatea direcțiilor de sănătate publică implicate în toate activitățile de triaj la frontieră, implicate în anchetele epidemiologice, implicate în inspecția sanitară, care trebuie efectuată în unitățile spitalicești, pentru a asigura respectarea protocoalelor și procedurilor care au fost stabilite. Am suplimentat numărul de angajați la direcțiile de sănătate publică și la Ambulanță, cu 2.000 de locuri. Toate aceste întăriri le-am făcut pe parcurs și pe măsură ce a crescut necesitatea, a crescut numărul de anchete epidemiologice necesare, a crescut numărul de la oameni de la care era necesar să recoltăm probele

Nu ne lipsește niciunul dintre medicamentele necesare pentru tratarea COVID-19

Am luat măsuri care nu a fost populare, dar care și-au dovedit efectul, am interzis exportul paralel de medicamente. Am interzis exportul unor echipamente și dispozitive necesare în bătălia COVID, și, de asemenea, și pentru alte categorii de medicamente pentru care exista risc de a se ajunge într-o situație de penurie, măsură care și-a dovedit efectele.
În ceea ce privește tratamentul pentru COVID, am avut momente în care am fost aproape de limita de tratare și am făcut și în acest sens eforturi de a găsi toate mijloacele pentru a achiziționa tratamentele cu Plaquenil, Kaletra și alte tratamente necesare.
De asemenea, în urma unei donații punem la punct sistemul de donare de sânge de la pacienți vindecați pentru obținerea de plasmă, printre cele trei plasmografe care au fost donate către Ministerul Sănătății. La ora actuală, putem să spunem că lucrurile sunt foarte bune, că nu avem lipsă în privința niciuneia dintre medicamentele necesare pentru tratarea COVID.

Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta 15 zile să vedem efectele

Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situația, ca premier, să impun restricții către cetățenii români. Orice restricție am impus-o, prin intermediul hotărârilor Consiliului Național pentru Situații Speciale de Urgență sau prin intermediul celor 10 ordonanțe militare, toate aceste decizii care au dus la restricții au fost luate numai pentru a păzi sănătatea românilor, pentru a reduce riscul de răspândire a virusului, pentru a putea salva vieți ale cetățenilor români prin reducerea răspândirii virusului.
Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, le-am luat că a fost necesar și dacă ne uităm în toate țările europene vom vedea că acolo unde aceste măsuri au fost luate din timp, ele au generat efecte favorabile și au redus răspândirea. Aolo unde au fost luate mai târziu, chiar dacă au fost luate măsurile respective, nu au putut să stopeze răspândirea pentru că deja răspândirea în comunitate era pe scară largă și au putut cel mult să întârzie, dar nu se limitează răspândirea cazurilor
Sigur că aceste măsuri un caracter temporar, aceste măsuri au fost dispuse doar pentru a reduce riscul de răspândire și ne propunem ca după data de 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricțiile, sigur având la bază un singur criteriu, și anume criteriul riscului epidemiologic
Această reducere a restricțiilor se va face întâi pentru acele restricții a căror ridicare generează cel mai mic risc epidemiologic. Evaluarea de risc epidemiologic este făcută de specialiști, de Institutul de Sănătate Publică, de consiliul de suport tehnico-științific care funcționează ca suport pentru comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și această evaluare de risc epidemiologic este cea care stă la baza deciziilor pe care le luăm în privința ridicării restricțiilor.
Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta o perioadă să vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru că 15 zile, 14 zile e perioada în care se manifestă virusul, perioada în care de la infectare generează simptomele și putem să verificăm în ce măsură ridicarea anumitor restricții afectează răspândirea virusului.
Vom lua și alte măsuri, dar orice fel de ridicare de restricții trebuie să fie însoțită de un set de reguli care vor fi elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică și de ceilalți parteneri care au capacitatea de a determina măsurile necesare pentru reducerea riscului de infecție, în privința tuturor activităților pentru care se ridică restricțiile, indiferent că este vorba de activități comerciale, că este vorba de centre de beauty, că este vorba de alte activități pentru care se ridică restricții.
Vom impune un set de reguli în ceea ce privește și transportul public în mijloacele de transport în comun, un set de reguli în ceea ce privește activitatea care se desfășoară în birouri atât în instituții publice, cât și în companii private