Klaus Iohannis: Nu e nevoie să închidem toată țara, dacă avem focare semnificative, acolo

Președintele Klaus Iohannis a făcut miercuri un nou apel la responsabilitate și a cerut respectarea măsurilor de igienă și a restricțiilor impuse de autorități, în ziua în care a fost anunțat cel mai grav bilanț al epidemiei de coronavirus în țara noastră: aproape 3.000 de noi cazuri, 82 de decese și 612 pacienți la terapie intensivă.    

• România a cunoscut în ultima săptămână cea mai mare creștere a numărului de cazuri de îmbolnăvire de la debutul epidemiei de COVID-19. Cifre extrem de îngrijorătoare avem și în privința numărului de decese, precum și al pacienților internați în secțiile de terapie intensivă. Așadar, trei indicatori care, corelați, trag un puternic semnal de alarmă de care avem cu toții responsabilitatea să ținem cont.
• Tendința actuală este una de creștere accelerată a ratei infectărilor, care duce la aglomerarea spitalelor, a secțiilor de terapie intensivă și, din păcate, la un număr tot mai mare al deceselor.
• În acest context, măsurile de restricție sunt inevitabile. Cu cât mai repede sunt introduse și respectate aceste măsuri, cu atât mai rapid își vor produce efectele și vor putea fi ridicate din nou.
• Situația este complicată nu doar în România, ci și în restul statelor europene, mai ales că sistemele de sănătate din toate țările lumii au fost supuse în ultimele luni unei mari presiuni, iar medicii au făcut eforturi uriașe pentru a salva viețile oamenilor.
• Transmit, de aceea, un mesaj special de recunoștință și mulțumire tuturor medicilor și personalului medical din România pentru profesionalismul și dedicarea dovedite de-a lungul unei perioade extrem de dificile. Acești oameni extraordinari, care și-au ales această profesie vocațională, merită respectul nostru și admirația noastră fiindcă sunt permanent în prima linie a luptei cu virusul.
• Avem încredere în medicii noștri, fie că sunt infecționiști, specialiști în terapie intensivă, epidemiologi sau medici de orice specialitate. Lunile care vor urma nu vor fi deloc ușoare, dar sunt convins că, în ciuda pericolului suplimentar la care se expun, vor acționa cu același devotament.
• Vreau să îi asigur pe medici, pe asistenții medicali, pe cei din direcțiile de sănătate publică, pe managerii de spitale că sunt alături de ei și că, împreună, vom face față acestei crize.
• Este o luptă nu doar a sistemului medical, este o luptă în care avem cu toții o mare responsabilitate.
• Am spus-o în nenumărate rânduri și am să o repet cât timp va fi necesar. Oricât ne-am dori, situația epidemiologică nu ne permite reîntoarcerea la normalitatea pe care am avut-o înainte de izbucnirea pandemiei. Și cu cât crește numărul de bolnavi și de decese cauzate de infectarea cu noul coronavirus, cu atât ne îndepărtăm și mai mult de acest moment îndelung așteptat.
• Ne aflăm din nou într-un punct critic și avem, fiecare dintre noi, de făcut o alegere fundamentală pentru viitorul nostru, pentru sănătatea noastră și a celor dragi.
• Vrem să mergem pe un drum care duce la o explozie de cazuri și la supraaglomerarea spitalelor? Este un drum la capătul căruia ne așteaptă multă suferință și pierderi incomensurabile.
• Sau alegem să avem și viață socială, locuri de muncă și o economie funcțională? Putem avea aceste lucruri cu o singură condiție: să dăm dovadă de responsabilitate și să respectăm cu strictețe regulile care ne permit să ne protejăm sănătatea și să protejăm și viața celorlalți.
• Purtatul măștii, distanța socială, igiena mâinilor, evitarea aglomerațiilor, munca de la domiciliu, acolo unde acest lucru este posibil, sunt lucruri care stau în puterea noastră și ajută enorm să ținem sub control epidemia.
• Oricâte măsuri ar implementa autoritățile, oricâte restricții ar impune statul, ele își pierd din eficiență dacă unii dintre semenii noștri refuză să participe la acest efort colectiv.
• În definitiv, depinde de conștiința fiecăruia dintre noi dacă vom câștiga această bătălie fără precedent, pe care o purtăm de atâtea luni.
• Dragi români, virusul care ne-a bulversat existența ia vieți. Toți cei răpuși de această boală au lăsat un gol imens în inimile celor dragi. Un comportament rațional și micile sacrificii, pe care suntem chemați să le facem prin respectarea cu strictețe a măsurilor de prevenție, pot salva viața semenilor noștri. Haideți să dăm dovadă de solidaritate și să depășim împreună, cu bine, aceste momente dificile!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Preşedinte, de ce de aproape trei luni numărul de teste efectuat zilnic este aproape constant și nu reușim să creștem această capacitate de testare în regim public? Este o incapacitate administrativă, o lipsă de resurse, poate un plan? Dacă aveți o explicație. Mulțumesc!

Klaus Iohannis: Planul este, cu certitudine, de a crește numărul de testări, și, în realitate, dacă ne uităm pe date, numărul de testări crește de la o săptămână la alta. Am avut câteva mii, pe urmă 10.000, 15.000, 20.000, 25.000, astăzi am avut peste 27.000. Este însă o dublă problemă, nu doar aparatele cu care se testează sunt poate încă insuficiente, asta se rezolvă simplu, personalul calificat, însă, nu poate fi achiziționat sau inventat peste noapte.

Pregătirea cadrelor de specialitate durează ani și ani. Și în continuare avem persoane interesate să se specializeze, avem laboratoare care în continuare doresc să facă aceste testări, însă nu trebuie să ne așteptăm la minuni. Lucrurile merg tot mai bine, însă dacă nu avem grijă boala va fi mai rapidă ca noi. De aceea, aveți grijă! Aveți grijă de voi și de cei dragi, respectați măsurile!

Jurnalist: Au fost deja luate primele măsuri restrictive, acestea însă vin la pachet și cu probleme din punct de vedere economic, șomajul este în creștere. Întrebarea este ce se va întâmpla dacă în următoarele două săptămâni nu apar rezultatele așteptate de către specialiști? Dacă aveți o strategie pe termen lung, cu repere clare.

Klaus Iohannis: Strategia este destul de clară și am prezentat-o în repetate rânduri, vom reacționa și autoritățile vor reacționa local și regional. Nu este nevoie să închidem toată țara. Dacă avem focare semnificative într-un anumit număr de județe, atunci acolo se va acționa. De aceea, s-a introdus de către specialiști, de către experți acea scală care ne spune dacă este cazul să se ia anumite măsuri sau nu, ați văzut cu măsurile care s-au luat în București, în Cluj, în altă parte, de fiecare dată aceste restricții se bazează pe o evaluare a specialiștilor, care ține cont de gradul de infectare din localitatea respectivă. Așa se va continua. Avem în continuare situații foarte diferite, în diferite localități din România. Sunt orașe, sunt comune unde din păcate numărul de bolnavi este mare, dar sunt de asemenea orașe și comune unde aproape că nu există bolnavi și atunci este foarte bine să se reacționeze local, țintit, pentru ca măsurile să prindă acolo unde se răspândește cel mai rapid boala.

Jurnalist: Domnule Președinte, săptămâna trecută aveam două mii de cazuri, deja era evidentă creșterea numărului de cazuri în țara noastră, și dumneavoastră în discursul pe care îl țineai ați vorbit mai mult despre temele electorale, care au avut în centru critica la adresa Partidului Social Democrat, de 17 ori ați pronunțat cuvintele PSD, pesedişti, au numărat colegii mei din redacție, în schimb, despre COVID şi pandemie ați vorbit de opt ori în acel discurs. Acum avem trei mii de cazuri și am sesizat că discursul dumneavoastră s-a concentrat pe această problemă. Întrebarea este: considerați că dumneavoastră și Guvernul ați făcut suficient pentru a inversa tendința de creștere a numărului de cazuri, care a ajuns astăzi la aproape 3.000 de cazuri, față de atenția pe care ați acordat-o temelor electorale? Este vreo lecție de învățat din cum v-ați raportat la locale pentru parlamentarele care vin?

Klaus Iohannis: Cu siguranţă avem situaţii diferite, sănătatea publică este ameninţată de COVID-19, iar politica românească este ameninţată de PSD. Sunt două pericole şi trebuie să ne adresăm şi într-o parte şi în cealaltă parte. Acum, după alegeri, este evident că această creştere a numărului de bolnavi ne îngrijorează mai mult decât alegerile care vor veni şi trebuie să luăm măsurile care se impun în prag de toamnă, iarnă, fiindcă lucrurile probabil se vor complica odată cu venirea toamnei şi cu vremea mai rece.

Vă rog să nu facem o confuzie între abordarea politică, care este necesară, fiindcă societatea merge mai departe. Noi nu vrem să ne oprim undeva în mijlocul bolii, dar este clar că abordarea politică este una, abordare publică în situația de pandemie trebuie să fie una aplicată, care se bazează pe măsurile propuse de experți.

Da, autorităţile au reacţionat corect, însă daţi-mi voie să revin la mesajul pe care l-am spus de multe ori: nu se poate aştepta nimeni ca Guvernul singur să stăpânească epidemia, este o răspundere partajată. Autorităţile au partea lor de răspundere, cu măsurile, cu restricţiile, cu amenzile, de ce nu, să o spunem şi pe asta, dar fiecare dintre noi, deci cetăţeanul are probabil răspunderea mai mare fiindcă boala nu se răspândeşte de la o autoritate la altă autoritate sau din instituţie în instituţie. Boala se răspândeşte de la om la om şi de aceea răspunderea noastră individuală este foarte mare şi nu este bine să amestecăm aceste lucruri, dar câteodată politicienii se bagă şi unde nu trebuie şi cu siguranţă vă amintiţi că PSD a ţinut în Parlament câteva săptămâni o lege care trebuia dată urgent pentru a permite Guvernului să ia măsuri exact pentru îngrădirea epidemiei.

Jurnalist: Unul dintre domeniile afectate de această pandemie a fost cel cultural. După ce au funcţionat o perioadă scurtă de timp, de la 1 septembrie, acestea, teatrele şi cinematografele au fost închise. Este un domeniu afectat, care a respectat măsurile impuse de autorități. Ei reclamă că nu a existat un argument pentru închiderea teatrelor şi cinematografelor. Dacă dumneavoastră aţi fost informat, care a fost acest argument şi ce mesaj le transmiteți celor din domeniu?

Klaus Iohannis: Sunt mai multe domenii care au fost grav afectate de această pandemie şi, într-adevăr, cultura este unul din domeniile care a fost extrem de mult afectat. Este însă clar că aici vorbim despre măsuri care sunt luate de autorităţi la sfatul experţilor. Știți foarte bine că există un Comitet Naţional, există comitete judeţene de experţi, care recomandă politicienilor ce măsuri trebuie să ia într-un moment sau altul pentru a îngrădi răspândirea acestui virus. Din păcate, cultura de cele mai multe ori s-a manifestat prin spectacole la noi şi la spectacole se întâlnesc oameni, şi atunci consideră experții că riscul este mai mare şi trebuie îngrădite aceste întâlniri. E regretabil, însă am speranțe că vom trece cu bine peste această perioadă grea, inclusiv cultura românească să treacă cu bine. Multe festivaluri au găsit forme de videoconferinţă, de manifestări online, şi abia aştept ca după terminarea acestei pandemii cultura să își reia locul de cinste, pe care trebuie să îl aibă în societatea românească.

Jurnalist: În contextul în care astăzi avem raportate aproape 3.000 de noi cazuri de infectare cu SARS-COV-2 şi de cealaltă parte vedem că în mai multe zone din ţară s-a decis închiderea școlilor, închiderea restaurantelor, închiderea sălilor de teatru, considerați oportună organizarea alegerilor parlamentare, și nu mă refer la ziua în care se votează, ci la acea lună întreagă de campanie?

Klaus Iohannis: O democrație nu funcționează fără alegeri, am spus aceste lucruri și înainte de alegerile locale și am pledat pentru organizarea alegerilor locale și am văzut cu toții că a funcționat rezonabil de bine, nu au fost incidente epidemiologice. Însă, este clar că, dacă numărul de cazuri crește, campania electorală se va desfășura în condiții mai speciale decât la alegerile locale. Însă alegerile trebuie să aibă loc. Nu putem să continuăm fără un Parlament cu puteri depline. V-am explicat, acest Parlament este unul care expiră pe 20 decembrie, asta este, așa scrie în Constituție, după care, chiar dacă ar rămâne, nu mai are puteri depline, nu mai poate să dea legi organice, nu mai poate nici să le ia în discuție.

Cu cât am putea să amânăm alegerile? Constituția ne spune maximum trei luni. Și atunci ajungem la sfârșitul iernii. Nu cred că cineva își imaginează că situația epidemiologică peste trei luni va fi net mai bună în iarnă spre primăvară, față de 6 decembrie. Deci, chiar dacă admitem, condițiile sunt speciale, suntem în pandemie, avem, din păcate, foarte multe persoane bolnave, trebuie să găsim o formă prin care facem campanie mai mult online decât fizic, mai mult prin televizor, prin radio, decât fizic, și să mergem la vot. Actul de votare în sine nu este mai periculos decât mersul supă pâine, de exemplu.

Ați văzut, la alegerile locale organizarea a fost bună. Au fost circuite diferite pentru intrare și ieșire, s-a dezinfectat, s-a măsurat temperatura. Deci lucrurile au fost bine controlate și așa va fi și pe 6 decembrie, la alegerile parlamentare.

Jurnalist: Tocmai ați vorbit despre campanie la radio și la TV, despre campania electorală. Ce aș vrea să vă întreb, în ultimul raport al Comisiei Europene vizând statul de drept din România se vorbește despre importanța independenței instituțiilor, autorităților din domeniul media și, de asemenea, sunt exprimate preocupări cu privire la eficiența CNA-ului nostru. Preocupări au fost exprimate și în spațiul public românesc. Știm cu toții că nu o dată în spațiul public s-a afirmat că CNA a eșuat în îndeplinirea misiunii sale. Am asistat la o campanie electorală pentru locale care a fost catalogată drept una din cele mai murdare din ultimii 30 de ani și se apropie o campanie electorală pentru parlamentare. Aș vrea să vă întreb cum apreciați dumneavoastră prestația CNA-ului. De asemenea, dacă se impun schimbări în modul în care funcționează în opinia dumneavoastră și dacă ne putem aștepta la proiecte în acest sens.

Klaus Iohannis: În CNA sunt unele persoane foarte calificate, independente, care își fac treaba foarte bine. Pe de altă parte, știm că CNA este constituit pe baza unui vot politic, deci, într-un fel, zic eu, nepotrivit, reflectă majoritățile din Parlament, adică, mai mulți pesedişti decât altceva, și atunci, deja, ne dăm seama că este un pic problematic. După părerea mea pentru CNA trebuie găsită altă formulă, altă lege de funcționare, pentru a avea realmente persoane competente și independente în CNA, care atunci vor putea să ia măsuri așa cum se cuvine. Deci, încă o dată, sunt persoane competente, independente, bine intenționate, dar CNA în ansamblu putea să facă o treabă mai bună.

Jurnalist: Pe 15 mai România a ieșit din stare de urgență şi a intrat în stare de alertă, iar de atunci gradual au fost ridicate anumite restricții. În ziua respectivă, pe 15 mai, aveam în jur de 160 de infectări și astăzi, 7 octombrie, avem aproape 3.000 de infectări zilnice și am ajuns la aproape 140.000 de infectări în toată România, comparativ cu 15 mai, când aveam în jur de 16.000 de cazuri în România. Voiam să vă întreb dacă doar uitându-ne la aceste cifre se poate vorbi despre starea de urgență și dacă regretați vreo decizie pe care ați luat-o cu Guvernul până acum, decizie care ar fi putut să îi facă pe români să fie mai neglijenţi.

Klaus Iohannis: Cred că s-au luat deciziile bune, dar o pandemie nu este o alegere politică și o pandemie nu este un ghinion, o pandemie este o catastrofă care a venit peste noi, o catastrofă cu care trebuie să trăim până când găsim soluțiile pentru a avea un vaccin sau pentru a avea un tratament.

Dați-mi voie să vă spun că această pandemie nu a fost alegerea nimănui, ea a venit neținând cont de cine este la guvernare și ce părere avem noi toți despre pandemie, dar încet-încet am învăţat câte ceva despre acest virus, cum se răspândeşte, cum poate fi îngrădită răspândirea într-un anume mod şi, în consecinţă, putem să avem o viaţă cât de cât apropiată de normalitate, putem să avem o economie cât de cât funcţională şi da, din păcate, avem şi foarte multe persoane bolnave, şi da, foarte regretabil, avem foarte mulţi care au murit de această boală, însă autorităţile au partea lor de rezolvat.

Noi fiecare avem răspunderea noastră, să respectăm restricţiile care sunt impuse şi dacă vom respecta aceste restricții boala nu va dispărea, dar se va răspândi mult mai încet, sistemul de sănătate publică va face faţă acestei boli şi când vom găsi un vaccin – să dea Domnul să fie mai curând – vom putea să scăpăm de acest virus. Dar până atunci trebuie să fim responsabili şi să facem acele mici sacrificii – să purtăm masca, să păstrăm distanţa, igiena mâinilor, evitarea aglomeraţiilor – şi atunci vom putea să trecem mai departe. Va mai dura.

Nu este iminentă finalizarea pandemiei şi de aceea fac apel la toți românii, fiindcă doar împreună putem să îngrădim răspândirea acestei boli atât cât respectăm restricţiile. Iar dacă nu le respectăm numărul de bolnavi va crește foarte mult, vom avea spitalele ultrapline, sistemul nu ar mai face faţă şi am avea cu toţii, cu toţii de pierdut.

Jurnalist: Sigur că subiectul numărul 1 în România astăzi este legat de situația sanitară, de creşterea numărului de infectări, însă colegii mei au epuizat acest subiect şi există şi alte priorităţi strategice cum chiar Administrația Prezidențială le-a anunțat într-un comunicat dat chiar ieri după reunirea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, referitor la modificarea Legilor de funcţionare a serviciilor secrete. Problema este, domnule Preşedinte, că aceste servicii secrete au pierdut, cum foarte bine știți, din atribuții din cauza unor decizii ale Curții Constituționale, decizii pronunțate în 2016, în 2018, în 2020. Mai exact, ele au pierdut atribuția, dreptul ca informațiile culese să fie folosite drept probe în procesele penale. Din acest motiv, am înregistrat o încetinire a investigațiilor, a anchetelor, și întrebarea este dacă în procesul de scriere a acestor legi intenționați să găsiți soluții pentru a reda serviciilor secrete această atribuție, acest drept de a utiliza informațiile drept probe în procesele penale. Mai ales, o precizare importantă, că printr-o ultimă decizie a Curcții Constituționale din 2020, nici informațiile culese pe mandate de siguranță națională nu pot fi utilizate drept probe în procese. Deci, este o problemă? Dacă da, cum intenționați să o rezolvați și dacă intenționați să redați serviciilor aceste atribuții? Vă mulțumesc!

Klaus Iohannis: Nu intenționez să am inițiativă și să redau serviciilor atribuții în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale. Aceste lucruri, urmărirea penală se face de către procurori, iar judecarea spețelor se face de către judecător. Serviciile secrete și serviciile speciale nu au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă, și conform legii în vigoare acum, în cursul acitivității lor sesizează posibile fapte penale, da, sesizează parchetul competent, atât, fără să furnizeze probe, fără să participe la obținerea de probe. Nu intenționez să modific sau să solicit modicarea legilor în sensul de a reveni la situația anterioară.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, săptămâna trecută spuneați despre amânarea alegerilor, citez, încercarea jalnică a unor parlamentari care vor să mai prindă câteva luni de diurnă. Între timp, a apărut un proiect de lege, concret, în Parlament, care prevede amânarea alegerilor până în luna martie, proiect pe care PSD a anunțat că îl va susţine, ba chiar în procedură de urgenţă. Dacă legea ajunge la dumneavoastră la promulgare, o veţi bloca sau luaţi totuşi în calcul, aveţi pe masă şi opţiunea de a amâna alegerile cu 3 luni, în cazul în care numărul de cazuri se menţine la un nivel ridicat.

Klaus Iohannis: Vedeţi, alegerile vor fi pe 6 decembrie. Ele sunt proclamate, sunt pregătite, deja s-au depus candidaturi şi se merge mai departe. Mandatul Parlamentului nu poate fi prelungit prin lege. Mandatul Parlamentului este consfinţit prin Constituţie. Legea nu poate suspenda sau scoate din funcţiune Constituţia, deci, mandatul este fix 4 ani, nimic mai mult.

Data alegerilor trebuie să se stabilească în aşa fel încât un mandat să se termine şi să înceapă în timp util următorul mandat. Sigur, Constituţia prevede că în anumite situaţii speciale alegerile pot fi organizate după terminarea mandatului, dar nu mai târziu de 3 luni, şi Constituţia prevede şi situațiile în care se întâmplă acest lucru, deci, oricâte proiecte de legi ar pune pe masă unii parlamentari care nu se mai satură şi vor să mai rămână un pic acolo să mai şurubărească un pic la legislaţie, aceste lucruri prin Constituţia noastră nu sunt posibile.

Jurnalist: O mică completare îmi permit. CCR a dat dreptul Parlamentului de a stabili data alegerilor parlamentare şi pe acest fond vine şi iniţiativa PSD.

Klaus Iohannis: Ar fi fost excelent ca această discuţie să aibă loc acum un an sau acum doi ani. Nu era niciun fel de problemă. Într-adevăr Parlamentul poate să stabilească prin lege anumite lucruri şi dacă Curtea Constituțională a constatat că Parlamentul de principiu poate să facă acest lucru, sigur, este adevărat, doar că nu acum, când suntem deja în plină pregătire pentru alegeri. Deci, temporizarea nu a fost bună. Dacă Parlamentul sau majoritatea care a hotărât această lege ar fi fost de bună-credință, dar știm că PSD nu este de bună-credință, puteau să facă acest lucru în 2017-18-19 şi nu era nicio problemă, puteau ei să spună că alegerile vor avea loc pe 6 decembrie.



Jurnalist: Aș vrea să revenim un pic la alegerile locale, 10 zile de atunci. Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră considerați că numărul ridicat de cazuri din ultimele zile de infectare cu coronavirus are vreo legătură cu alegerile locale.

Klaus Iohannis: Nu cred că are vreo legătură cu alegerile locale. Este însă posibil ca în unele localități să aibă legătură cu petrecerile care s-au făcut după alegerile locale, ilegal și cu încălcarea normelor în vigoare. Din păcate, au fost astfel de cazuri, oamenii au fost găsiți, au fost amendați, dar probabil unii la aceste petreceri, din entuziasm, au uitat că nu suntem în normalitate, suntem în pandemie. Dar nu alegerile și nu procesul electoral au dus la aceste creșteri.

Jurnalist: Cea mai recentă prognoză economică a Băncii Mondiale arată că economia românească se va contracta cu 5,7 procente anul acesta, în timp ce deficitul fiscal va ajunge la 9,1% din Produsul Intern Brut, cauza fiind pandemia de COVID-19. Experții Băncii Mondiale afirmă și că depinde de autoritățile române revenirea la normal. Ce măsuri de redresare economică considerați că se impun în aceste condiții?

Klaus Iohannis: Foarte multe măsuri se impun în aceste condiții și aceste măsuri în parte au fost deja luate de guvern, altele vor fi luate în continuare, și cu sprijinul fondurilor europene. Este foarte clar că economia își va reveni mai repede dacă vor exista din partea Guvernului mai multe stimulente și mai multe programe de intervenție, de sprijinire a economiei. Am discutat în multe rânduri acestei chestiuni și cu premierul, cu ministrul de finanțe, ministrul economiei și așa mai departe, cu toții suntem de acord că aceste măsuri trebuie puse în practică, altele trebuie pregătite, ca în cel mai scurt timp economia să revină pe creștere.



Jurnalist: În comunicatul transmis de Administrația Prezidențială după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării se face referire la o serie de reforme pentru instituțiile ce țin de siguranța națională publică și securitatea națională. Între acestea, se va lucra cumva și la Legea de funcționare a Jandarmeriei, astfel încât abuzuri de genul „10 august” să nu mai existe și să nu mai poată fi mușamalizate? Iar în cazul serviciilor de informații, care sunt fundamentate pe anii ’90, va fi modernizată structura acestora?

Klaus Iohannis: Vedeți, noi, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, am hotărât o nouă strategie de apărare a țării, o nouă paradigmă. Vechea paradigmă pornea de la premisa că într-un viitor previzibil va avea loc un război în Europa. Or, această premisă nu mai este de actualitate. Nu credem că în viitorul apropiat în Europa vom avea un război de tipul războaielor mondiale care le-am avut în secolul XX. Și atunci este clar că trebuie să ne adaptăm strategia. Lucrurile au devenit mult mai complicate. Inamicul de data aceasta probabil nu o să mai vină cu tancul, ci cu dezinformarea. Nu o să vină cu arme de foc, ci o să vină cu atacuri de tip Cyber. Și toate acestea trebuie foarte bine prevenite, dar, în același timp, sigur, în cazul unui conflict armat local sau regional, forțele armate trebuie să fie pregătite să intervină cu absolut toate mijloacele de care dispunem. Și atunci este clar că întreaga legislație aferentă securității naționale trebuie modernizată. Acest lucru nu este o noutate, acest lucru l-am scris în Strategia Națională pe care am discutat-o, am aprobat-o în CSAT, așa cum scrie în Constituție, la mai puțin de șase luni după preluarea noului mandat, și Parlamentul a aprobat-o. Acum, încet, dar sigur, ne apropiem prima dată de o situație pe care o consider foarte bună. Avem Strategia Națională, avem Strategia de Apărare, avem Carta Albă a Apărării, avem banii pregătiți, 2% din PIB timp de un deceniu, pentru a face transformările în Forțele Armate – atenție, nu numai în Armată, în Forțele Armate, și în Servicii, și în Poliție, în Jandarmerie și așa mai departe – și trebuie finalizată întreaga acțiune cu modernizarea legislației aferente. Și, da, inclusiv aceste modificări se vor opera în lege. Aștept ca noul Parlament să se apuce urgent de aceste chestiuni, care sunt necesare.

Jurnalist: Domnule Președinte, sunteți cel mai informat om din România. Dacă ne puteți dezvălui care este de fapt populația Bucureștiului, având în vedere că Grupul de Comunicare Strategică și comitetele pentru situații de urgență nu au reușit să ajungă la un acord în acest sens. Informația este una esențială în stabilirea noilor restricții din București.

Klaus Iohannis: O să aflu cu exactitate și vă transmit prin Biroul de Presă.

Jurnalist: Domnule Președinte, pe lângă lipsa locurilor la terapie intensivă, o problemă cu care se confruntă sistemul medical este și lipsa de personal pentru aceste secții. Am avut în ultima perioadă cazul de Spitalul Witting, cu o secție care a stat goală câteva luni din lipsă de personal, chiar și unele dintre acele unități mobile în tiruri au fost nefolosite în unele orașe tot din lipsă de personal. Pe de altă parte, medicii care lucrează de la începutul pandemiei se plâng de epuizare și unii dintre ei refuză să fie detașați. Iar azi avem peste 600 de pacienți la terapie intensivă. În condițiile în care lucrurile vor evolua în același mod, are România numărul suficient de medici de terapie intensivă sau în ce condiții am putea ajunge să cerem ajutor poate de la alte state, așa cum România a acordat la început Italiei și Republicii Moldova?

Klaus Iohannis: În momentul de față, situația nu este încă critică, dar este foarte îngrijorătoare. O să vă dau câteva date, așa cum am reușit să le centralizăm de la autorități. În România există peste o mie de locuri în terapie intensivă COVID, deci pentru pacienți COVID, din care acum, la momentul la care vorbim, cam 600 de locuri sunt ocupate, deci ceva mai mult de jumătate.

Pe de altă parte, în spitale în România, vorbesc în general, există și locuri pentru terapie intensivă altele decât pentru COVID, fiindcă, din păcate, avem bolnavi de mai multe boli. În total, deci summa summarum, locuri la terapie intensivă pentru COVID plus non-COVID sunt în jur de 2.300. Deci, locuri deocamdată sunt și pentru pacienții care suferă de COVID, și pentru pacienții care au alte probleme și necesită terapie intensivă, dar, sigur, distribuția nu este uniformă. În localitățile unde incidența bolii este mai mare, locurile sunt ocupate toate, locurile probabil sunt ocupate toate și pacienții care apar, noii pacienți, trebuie transferați la alte spitale. De asta se ocupă autoritățile și, în momentul de față, acest lucru funcționează.

Dar, după părerea mea, nu trebuie să ne complăcem în această situație. Am discutat chiar astăzi cu premierul și l-am rugat să întreprindă măsuri urgente și eficiente pentru a adăuga la numărul de paturi disponibile pentru terapie intensivă. Probabil, în perioada imediat următoare, vom vedea o mișcare în această zonă, fiindcă eu îmi doresc tare mult să fim pregătiți pentru orice scenariu.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți, întrebarea mea se referea mai degrabă la numărul medicilor decât la numărul de paturi, pentru că în multe spitale există această problemă.

Klaus Iohannis: Medici avem atâția cât avem. Și avem medici foarte buni, avem medici care se ocupă de terapie intensivă. Știu că mulți sunt în pragul epuizării, mulți sunt supărați că nu sunt condiții mai bine, noi toți suntem supărați că suntem în pandemie. Și vom face față cu toții împreună. Medicii nu pot fi pregătiți peste noapte, dar, cu siguranță, sunt și medici tineri care vor să se specializeze acum, cu această ocazie, și ce se poate face se face.

Jurnalist: Am reținut din discursul dumneavoastră în mod special partea în care vorbeați despre lunile următoare, că nu vor fi luni deloc ușoare. Și aș corela această afirmație a dumneavoastră cu ceea ce spunea astăzi prefectul Capitalei, și anume că, dacă vom depăși acea rată de incidență de trei cazuri la mia de locuitori, ne-am putea aștepta la măsuri extreme. Întrebarea este dacă ne putem aștepta la o restrângere a altor drepturi și libertăți, inclusiv dreptul de a circula liber dintr-o localitate în alta.

Klaus Iohannis: Pe măsură ce rata infectării va crește, este destul de probabil să apară noi și noi restricții, fiindcă sănătatea este pe primul loc și trebuie să luăm măsurile care sunt recomandate de experți pentru a preveni supraaglomerarea spitalelor, pentru a preveni răspândirea necontrolată a acestei boli. Personal, cred că toate măsurile trebuie să fie proporționale cu incidența bolii. Nu trebuie să luăm prea multe măsuri sau să introducem prea multe restricții dintr-odată. Și nu îmi doresc absolut deloc să ajungem la situația în care nu mai este permisă deplasarea între localități, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt. Și acum sunt localități în carantină din cauza incidenței mari a bolii, cum am avut și în lunile dinainte localități și cartiere în carantină, și atunci, într-adevăr, deplasarea dintr-o localitate în carantină în altă localitate nu este permisă, cum nu este permisă intrarea în localitatea carantinată decât pentru anumite categorii de persoane și în anumite condiții. Este o măsură extremă, care se ia exact atunci când altfel experții nu cred că poate fi controlată răspândirea.

Jurnalist: Voiam să vă întreb, ați fost în situația de mai multe ori de a interacționa cu politicieni care ulterior au fost suspecți de COVID-19, ultima oară, din câte știm, cu premierul și cu primarul ales al Capitalei. Puteți să ne spuneți de câte ori ați fost în situația de a vă testa și dacă există un protocol în situația nefericită în care ați ajunge să vă îmbolnăviți, pentru că am văzut că acest lucru s-a întâmplat și la case mai mari?

Klaus Iohannis: Da, nu m-am testat, fiindcă nu am fost niciodată în situația ca experții, medicii, să îmi recomande să fac acest test. Cred că este foarte important să vedem măsurile pe care eu tot le recomand ca măsuri pe care eu le și respect: purtatul măștii, distanța și igiena trebuie respectate. Și atunci pericolul scade foarte, foarte mult. De asta și recomand românilor aceste măsuri, eu cred în ele. Și poate ați văzut poze de la întâlniri cu premierul, cu miniștrii, întotdeauna este o distanță de 3-4 metri între noi, purtăm masca, deci, chiar în situația nefericită în care ar fi o persoană bolnavă – repet, ar fi, nu a fost niciodată cazul până acum – practic, pericolul nu există, este redus aproape la zero. Același lucru și în Consiliul European. A fost ușor de observat din poze că toată lumea a purtat măști acolo, cu toate că normele în vigoare din Consiliu nu sunt de natură să oblige pe cineva. Deci, repet, în Consiliul European nu este obligatorie purtarea măștii, doar când nu se poate respecta o anumită distanță. Noi totuși am considerat că este bine să purtăm mască, să păstrăm o distanță rezonabilă și, în acest fel, să evităm incidentele neplăcute. Ulterior, sigur, s-a dovedit că și doamna Președinte a Comisiei nu a fost infectată și pericolul pentru cei cu care a interacționat nu a existat.

Jurnalist: Dar există acest protocol, specialiștii dumneavoastră v-au informat asupra măsurilor ce s-ar lua în această situație nefericită?

Klaus Iohannis: Există.

Jurnalist: Nu ne spuneți despre el?

Klaus Iohannis: Mulțumesc! Nu, nu vă spun.

Jurnalist: Domnule Președinte, Italia, de exemplu, la 2.600 de cazuri, puțin peste 2.600 de cazuri, a luat decizia de a impune obligativitatea purtării măștii peste tot, și în aer liber, indiferent dacă este un loc, o zonă aglomerată sau nu. Este doar un exemplu. Aceeași măsură este luată și în Belgia, în anumite orașe; în Spania în mai multe regiuni, în Turcia. De asemenea, ultimele studii arată că virusul se răspândește pe calea aerului, indiferent dacă este o distanță mai mică sau mai mare de doi metri. Întrebarea ar fi: considerați că în România ar trebui să se impună obligativitatea purtării măștii în aer liber, peste tot, poate nu neapărat la nivelul întregii țări, dar în zonele în care există o rată mare de răspândire a virusului?

Klaus Iohannis: Avem și noi localități unde purtarea măștii este obligatorie. Este o măsură care, dacă va fi recomandată de experți, va fi impusă. În principiu, dacă experții ar recomanda așa ceva, eu aș fi de acord.

Jurnalist: Experții recomandă asta. Grupul de experți recomandă, doar că este, până la urmă, o decizie politică și pare că această decizie politică nu este luată.

Klaus Iohannis: În România există un Comitet Național și există comitetele județene. Acolo stau experții, cum zic eu, iar dacă Comitetul Național cu experții din Comitetul Național vor recomanda această măsură generalizată, atunci, cu siguranță, politicienii vor dispune această măsură. Acum nu există această recomandare. Există în unele localități și acolo s-a luat măsura.