- Dacia demarează un program de concedieri voluntare
- Ordinea internațională amenințată la un nivel nemaiîntâlnit de la Războiul Rece
- Sărbătoarea Sfinților Părinți Ioachim și Ana, 9 septembrie – protectorii familiei și născătorii Fecioarei Maria
- Începutul anului școlar 2024-2025, cu o structură modulară și vacanțe diversificate
- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
Ivan Patzaichin, cel mai mare canoist român, a murit la 71 de ani
Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai mari campioni pe care i-a avut România, a murit la 71 de ani. Sportivul era internat la Spitalul Elias de mai bine de o lună. El avea probleme de sănătate care în ultima perioadă s-au agravat.
Prezent la cinci editii ale Jocurilor Olimpice, canoistul Ivan Potzaichin a cucerit nu mai putin de sapte medalii olimpice, patru de aur si trei de argint si a participat la 11 editii ale campionatelor mondiale, cucerind 22 de medalii dintre care opt de aur. In probele de canou dublu i-a avut coechipieri pe Serghei Covaliov, Petre Capusta si Toma Simionov.
Ivan Potzaichin a intrat in istoria olimpismului drept „Campionul cu pagaia rupta”. La Jocurilor Olimpice de la Munchen, in 1972, in seriile intrecerilor de la canoe simplu pe 1000 m (C1 – 1000 m), lui Ivan Potzaichin i s-a rupt pagaia la numei cativa metri dupa start. In conditiile in care arbitrii nu au oprit cursa (potrivit regulamentului), romanul a vaslit cu ciotul de pagaie si a incheiat cursa, in aplauzele spectatorilor. Descalificat initial, Ivan Potzaichin a fost primit in recalificari, dupa ce a fost solutionata favorabil contestatia depusa de conducerea delegatiei Romaniei. Ulterior, Ivan Potzaichin nu numai ca s-a calificat in finala, dar a si castigat aurul olimpic la capatul unei curse pe care a dominat-o fara drept de apel.
Dupa ce si-a petrecut toata copilaria pe canalele Dunarii, la 18 ani Ivan a inceput sa practice canoea de performanta la Clubul Sportiv Dinamo Bucuresti, club la care a fost legitimat timp de 18 ani ca sportiv. Dupa retragerea din activitatea competitionala, Ivan a devenit antrenor la Dinamo, iar apoi la lotul national.
Cea mai mare satisfactie ca antrenor a avut-o in 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney. Elevii sai Florin Popescu si Mitica Pricop au devenit campioni olimpici la C2 – 1000 m, intrerupand sirul de 16 ani fara aur olimpic in aceasta proba. Pana in 2000, ultimii care urcasera pe prima treapta a podiumului olimpic la C2 – 1000 m, in 1994, la Los Angeles, fusesera Ivan Potzaichin si Toma Simionov. Tot la Sydney, tandemul Popescu – Pricop a cucerit si bronzul la C2 – 500 m.
Dupa retragerea din viata sportiva, Ivan Potzaichin a infiintat Asociatia “Ivan Patzachin – Mila 23” si a dezvoltat proiectul „Rowmania” , o campania nationala de promovare a patrimoniului local prin descoperirea Romaniei naturale prin promovarea miscarii in aer liber.
In anul 1968 a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, in 1982 pe cel de Maestru International al Sportului, iar in 1991 pe cel de Antrenor Emerit.
In 1990, presedintele Comitetului International Olimpic (CIO) Juan Antonio Samaranch i-a conferit Ordinul Olimpic de argint.
In 2000 a primit Ordinul National “Serviciul Credincios” in gradul de ofiter , iar in 2008 a primit Ordinul “Meritul Sportiv” clasa I .
La data de 1 decembrie 2004, colonelul in rezerva Ivan Potzaichin din cadrul Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a fost inaintat la gradul de general de brigada (cu o stea), in rezerva.
In 2010 a fost distins cu Decoratia Regala “Nihil Sine Deo”.