Investiții majore în cercetarea din România

Getting your Trinity Audio player ready...

România a obținut 85 de milioane de euro pentru a dezvolta infrastructura genomicii naționale

 

Imperativ fiind ca România să își creeze o bază națională de date genetice dar și să își consolideze prezența în cercetarea genomică, în mai 2023 și-a exprimat angajamentul față de cercetarea genomică europeană, aderând la inițiativa „1+ Million Genomes” (1+MG). Acest pas strategic avea ca scop facilitarea accesului securizat la datele genomice și clinice din întreaga Uniune Europeană, având în vedere cercetarea bio-mediclă, asistența medicală personalizată și formularea politicilor de sănătate.  

Acest angajament a fost inițiat după ce cu puțin timp în urmă s-a discutat un memorandum în cadrul guvernului prin care se evidenția faptul că  România se confruntă cu un decalaj semnificativ în domeniul genomicii față de alte țări europene. Documentul evidenția lipsa unei infrastructuri dezvoltate pentru date genomice și dificultatea agregării acestor date la nivel național și European, subliniind incapacitatea interoperabilității cu infrastructura de date europeană care a limitat participarea cercetătorilor români în proiecte majore europene, conform Societății Române de Bioinformatică.

Demersuri pentru a compensa aceste deficiențe, s-au făcut și în noiembrie 2022 când a fost lansat proiectul Genomic Data Infrastructure (GDI), parte a programului Digital Europe, cu obiectivul de a stabili o infrastructură de date pentru informațiile genomice și clinice din întreaga Europă, facilitând accesul și coordonarea durabilă a acestor date. Deasemenea, pe 30 octombrie 2023 țara noastră a dobândit statutul de observator în cadrul organizației ELIXIR, o structură de cercetare ce acoperă științele vieții, inclusiv cercetarea medicală. Acest fapt a consolidat implicarea României în domeniul cercetării genetice și medicale la nivel European și indică încredere și apreciere din partea comisiei europene.   

De curând prin Programul Operațional Sănătate, România a obținut o finanțarea europeană considerabilă de aproximativ 85 de milioane de euro prin intermediul căreia va derula în 2024 proiectul ROGEN.

Acesta proiect are ca obiectiv principal dezvoltarea cercetării genomice în România prin intermediul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București ce a fost pionieră în inițierea proiectului de înființare a Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică încă din 2021, prin aprobarea unei hotărâri de guvern. Acest institut va deveni nucleul infrastructurii naționale de cercetare genomică și va fi beneficiarul celor 85 de milioane de euro.

În prezent România dispune de o infrastructură genomică fragmentată, cu instituții implicate în proiecte la nivel regional, concentrându-se pe secvențierea unor patologii specifice și paneluri de gene restrânse. Coordonatorul proiectului ROGEN, dr. Simona Dima, afirmă însă că pe măsură ce Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică va progresa, activitățile de cercetare se vor centraliza. Astfel este de așteptat ridicarea unor centre specializate care vor realiza secvențieri genetice țintite în laboratoare de biologie moleculară aliniate la standardele europene din domeniu, atât ca infrastructura a tehnologiei cât și ca infrastructură a resursei umane specializate.

 

Oportunități de angajare pentru bioinformaticieni 

Deșiși înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG) la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, a fost aprobat de Guvern în 2021, activitățile sale reale au fost limitate până în prezent. Cu toate acestea, perspectivele se anunță promițătoare pentru anul 2024, odată cu demararea proiectului ROGEN, care se spear că va revoluționa cercetarea genomică în România prin alocarea unei finanțări europene de aproximativ 85 de milioane de euro.

Conform declarațiilor prezentate în cadrul conferinței “Genomica: Perspective pentru dezvoltarea resurselor umane înalt calificate”, organizată de UMF “Carol Davila”, profesorul Octavian Bucur, directorul Institutului de Genomică, a confirmat că instituția va începe procesul de recrutare începând cu luna ianuarie 2024. Pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale proiectului ROGEN, principala provocare constă în identificarea și recrutarea resurselor umane calificate, în special a bioinformaticienilor.

Astfel, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică a anunțat că va deschide 16 poziții în luna ianuarie, incluzând cercetători principali de rang I, II, III, asistenți de cercetare și tehnicieni

Ce este un bioinformatician?

Această profesie, care va fi oficial recunoscută în România de Ministerul Muncii, presupune un set complex de abilități în biologie și informatică. Un bioinformatician este un specialist care combină cunoștințe din domeniul biologiei cu cele din domeniul informaticii pentru a analiza și interpreta datele biologice folosind tehnologii informatice și algoritmi specializați. Acest rol este esențial în era modernă a cercetării biologice și genomice, unde volume uriașe de date biologice sunt generate și necesită procesare, analiză și interpretare.

Prin abordarea interdisciplinară, bioinformaticienii lucrează cu date genomice, proteomice și alte tipuri de date biologice pentru a extrage informații semnificative. Aceștia dezvoltă și aplică algoritmi, programe și tehnici de analiză pentru a înțelege procese biologice, precum evoluția, structura și funcțiile unui genom.

Un bioinformatician trebuie să aibă cunoștințe solide în biologie, înțelegând procesele și structurile biologice, dar și în informatică, inclusiv programare, analiză de date și statistici. Ei utilizează tehnici și instrumente pentru analiza secvențelor ADN, ARN, pentru a identifica gene, mutații, relații între gene și proteine, și pentru a înțelege rolul și influența acestora în organisme vii.

Această profesie necesită o gândire analitică dezvoltată pentru a putea interpreta și comunica rezultatele obținute din analizele biologice complexe. Bioinformaticienii lucrează adesea în echipă cu cercetători din domenii diverse precum domeniul biologiei, chimiei, medicinii și chiar al fizici, pentru a putea contribui la descoperirea și înțelegerea fenomenelor biologice fundamentale dar și pentru dezvoltarea medicamentelor și a tratamentelor personalizate.

 

Provocările atragerii bioinformaticienilor

Având în vedere complexitatea meseriei, atragerea bioinformaticienilor deja calificați și reținerea acestora în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică va reprezenta o provocare majoră, având în vedere că acești specialiști sunt rari, foarte căutați și în alte industrii, iar salariile competitive sunt esențiale pentru a-i atrage și reține.

Pentru rezolvarea acestei provocări se anunță inițiative ambițioase, cum ar fi inițierea cursurilor postuniversitare de genomică de către UMF “Carol Davila”. Profesorul Viorel Jinga, rectorul universității, a subliniat că intenționează să dezvolte un program comun de masterat cu o altă instituție, conform noii legi 199/2023. Astfel, una dintre universități va asigura partea de înțelegere a biologiei și geneticii, iar cealaltă va oferi expertiză în algoritmi și programare, esențiale în domeniul bioinformaticii.

De asemenea, recunoașterea oficială a profesiei de bioinformatician în România reprezintă o prioritate importantă, iar Ministerul Muncii este implicat în această direcție.

Toate  aceste demersuri reprezintă un prim pas important în eforturile de a pregăti infrastructura și echipa pentru demararea efectivă a activității institutlui de genomică, odată cu lansarea proiectului ROGEN.