Inteligența artificială câștigădouă Premii Nobel

Premiile Nobel din 2024 au recunoscut influența profundă a inteligenței artificiale (AI) în domeniile fizicii și chimiei, acordând distincții pionierilor rețelelor neuronale și dezvoltatorilor unor instrumente computaționale care ajută la studierea și proiectarea proteinelor. Totuși, această alegere a generat discuții intense în comunitatea științifică, unii cercetători considerând că distincțiile ar fi trebuit să se concentreze mai mult pe științele tradiționale.

Premiul Nobel pentru Chimie, acordat dezvoltatorilor AlphaFold

Premiul Nobel pentru Chimie din acest an a fost împărțit între Demis Hassabis și John Jumper, co-creatori ai AlphaFold, un instrument AI dezvoltat de DeepMind, care prezice structura proteinelor, și David Baker de la Universitatea din Washington, pentru lucrările sale în proiectarea proteinelor. AlphaFold a fost lăudat pentru capacitatea sa de a rezolva o problemă complexă de biologie structurală, cu implicații în domenii precum medicina și biotehnologia. Baker, pe de altă parte, a fost recunoscut pentru metodele sale inovatoare de proiectare a proteinelor, care nu se bazează pe învățarea automată.

Controverse în jurul Premiului Nobel pentru Fizică

Premiul Nobel pentru Fizică din 2024 a fost acordat lui Geoffrey Hinton și John Hopfield, pentru contribuțiile lor la dezvoltarea rețelelor neuronale. Cu toate acestea, mulți fizicieni au exprimat nemulțumiri, considerând că cercetările lor aparțin mai degrabă domeniului informaticii decât fizicii. Astrofizicianul Jonathan Pritchard a criticat decizia, afirmând pe rețelele sociale că „acesta nu este un premiu pentru descoperiri în fizică, ci un rezultat al popularității AI”. La rândul ei, Sabine Hossenfelder, fizician la Centrul de Filosofie Matematică din München, a subliniat că premiul ar fi trebuit să rămână mai apropiat de domeniul tradițional al fizicii, pentru a pune în valoare munca fizicienilor în fața publicului larg.

Apărători ai interdisciplinarității

În ciuda acestor critici, alți oameni de știință au salutat decizia Comitetului Nobel, subliniind caracterul interdisciplinar al cercetărilor premiate. Matt Strassler, fizician teoretician la Harvard, a evidențiat faptul că studiile realizate de Hinton și Hopfield au îmbinat fizica, matematica, informatica și neuroștiințele, considerând că acestea merită recunoaștere în multiple domenii. Anil Ananthaswamy, scriitor științific, a explicat că deși cercetările premiate nu reprezintă fizică teoretică pură, ele se bazează pe concepte fizice, cum ar fi modelele energetice ale rețelelor Boltzmann și Hopfield.

AlphaFold: o inovație cu bază solidă în biologie

David Jones, un bioinformatician de la University College London, a subliniat că AlphaFold nu reprezintă o schimbare radicală în știința de bază, ci mai degrabă o inovație în modul în care aceste cunoștințe au fost integrate și utilizate pentru a atinge noi performanțe. Un aspect important al AlphaFold constă în utilizarea secvențelor de proteine similare din organisme diferite pentru a prezice structuri 3D. În timp ce aceste metode existau deja, AlphaFold a reușit să integreze aceste idei într-un model AI performant.

Impactul premiilor asupra viitorului științei

Premiile Nobel din 2024 evidențiază nu doar impactul AI asupra științei, ci și felul în care granițele dintre discipline devin tot mai neclare. Giorgio Parisi, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2021, a declarat că premiile Nobel ar trebui să continue să exploreze noi domenii ale cunoașterii, subliniind că fizica se extinde și include acum zone care nu existau în trecut. Cu toate acestea, criticii subliniază importanța de a păstra echilibrul între inovațiile interdisciplinare și recunoașterea cercetării fundamentale. Astfel, premiile din acest an au deschis o dezbatere necesară despre rolul inteligenței artificiale în cercetare și despre cum ar trebui să fie apreciate contribuțiile științifice la nivel global. În timp ce unii văd aceste premii ca pe o dovadă a viitorului științei, alții cer o delimitare mai clară între disciplinele clasice și noile domenii emergente.

Sursă articol