Guvernul României se pregătește să plătească despăgubiri de două miliarde de dolari în cazul Roșia Montană

Getting your Trinity Audio player ready...

Surse guvernamentale au confirmat că în cadrul ședinței de Guvern de miercuri, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor au discutat despre posibila obligație a României de a plăti despăgubiri de cel puțin două miliarde de dolari în procesul cu Gabriel Resources privind proiectul Roșia Montană. Cei vizați direct de această situație sunt considerați de către guvernanți a fi Dacian Cioloș și responsabilii scandalului care a atras atenția internațională și a generat numeroase proteste în țară.

Conform declarațiilor surselor, există o mare nemulțumire în Guvern privind efortul financiar pe care România trebuie să îl susțină, mai ales în contextul problemelor legate de deficitul bugetar deja existent. Gabriel Resources solicitase inițial despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari, dar acum se pare că suma despăgubirilor va fi puțin peste 2 miliarde de dolari. După încheierea procedurii de arbitraj la ICSID pe 14 septembrie 2023, se așteaptă o sentință pe 10 februarie 2024.

Scandalul Roșia Montană, care a început cu protestele masive din 2013 împotriva exploatării aurului care ar fi distrus zona, a devenit un punct de cotitură pentru mișcarea „Uniți Salvăm” și succesul ulterior al partidului USR. Situl Roșia Montană, recunoscut pentru valoarea sa culturală și istorică, a fost însă inclus în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol de către UNESCO în iulie 2021, ceea ce a condus la oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Proiectul a fost inițial aprobat de autoritățile române în 1997 (la guvernare se afla CDR și Guvernul Victor Ciorbea), când licența de concesiune a fost acordată companiei Minvest Deva, iar ulterior transferată companiei Roșia Montană Gold Corporation, cu acționari majoritari precum Gabriel Resources și Minvest Deva. Controversa a crescut și datorită metodei de extracție propuse, care implica utilizarea cianurilor, cu potențial dăunător pentru mediu și patrimoniul istoric al zonei.

Decizia de a opri proiectul, în ciuda amenințărilor companiei de a cere despăgubiri de miliarde de dolari, a fost luată în urma protestelor publice și a inițiativei guvernului Cioloș de a include situl în patrimoniul UNESCO, decizie care a complicat și mai mult situația juridică. În contextul acestui litigiu complex, desfășurat departe de ochii publicului , Guvernul României se confruntă acum cu perspectiva unei sentințe costisitoare, care ar putea avea implicații semnificative atât pe plan financiar, cât și cultural.