FOTO | România anului 2019: Mii de elevi merg şi în noul an şcolar la toalete în curte

Un număr de 2.824.594 de elevi şi copii de grădiniţă încep, luni, cursurile anului şcolar 2019 – 2020, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN). Consiliul Naţional al Elevilor a îndemnat toţi elevii să protesteze cu banderole negre, din cauza ordinului privind şcolile profesionale.

Potrivit ministerului Educaţiei Naţionale, 2.824.594 de elevi şi copii de grădiniţă încep, luni, cursurile anului şcolar 2019 – 2020. Cursurile vor fi predate în acest an şcolar de un număr total de 215.289 de cadre didactice, în 6.293 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi 11.171 structuri arondate, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale.

Durata noului an şcolar este 35 săptămâni de cursuri, structurate în două semestre, respectiv semestrul I, între 9 septembrie 2019 – 20 decembrie 2019, şi semestrul al II-lea, între 13 ianuarie 2020 – 12 iunie 2020, urmând ca pe 29 mai 2020 să aibă loc încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, iar pe 5 iunie 2020, încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a.

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel:

– vacanţa de iarnă (21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020)
– vacanţa de primăvară (4 aprilie – 21 aprilie 2020)
– vacanţa de vară (13 iunie – data din septembrie 2020 la care vor începe cursurile anului şcolar 2020 – 2021).

Ministerul a mai anunţat că manualele şcolare pentru clasele I-VI, respectiv clasele VIII-XII, care au fost retipărite, au ajuns deja în judeţe şi în unităţile de învăţământ, astfel încât în prima zi de şcoală să fie puse la dispoziţia elevilor.

În ceea ce priveşte Capitala, planul de şcolarizare pe anul 2019-2020 însumează, la nivelul Bucureştiului, un număr de 294.231 elevi, care vor învăţa în 419 de şcoli de stat, respectiv 222 private, au precizat reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru MEDIAFAX. Din totalul unităţilor de învăţământ de stat, 317 nu au autorizaţie ISU nici acum.

Rerefritor la paza unităţilor de învăţământ, la nivelul Capitalei, 107 instituţii au pază proprie, 194 prin intermediul unor societăţi specializate, 112 au pază mixtă şi 378 cu supraveghere video. Potrivit ISMB, 67 unităţi de învăţământ din Capitală funcţionează fără niciun fel de pază.

Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Elevilor a îndemnat toţi elevii din România să protesteze cu ocazia începerii cursurilor din anul şcolar 2019-2020, nemulţumiţi fiind de ordinul de ministru prin care elevii cu medii sub 5 la Evaluare sunt obligaţi să meargă la şcoli profesionale şi i-a încurajat pe aceştia să poarte banderole negre pe braţe.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor precizează că ordinul de ministru care trimite elevii ce vor avea media mai mică de 5 la Evaluarea Naţională direct în şcolile profesionale, “contribuind în acest mod la consolidarea percepţiei conform căreia învăţământul profesional reprezintă „groapa de gunoi” a sistemului”, este motivul principal de protest în curtea şcolii.

Luni, 9 septembrie, peste 10.000 de poliţişti vor fi în misiune, în zona grădiniţelor, şcolilor şi liceelor din toată ţara, pentru un început în siguranţă al noului an şcolar.

România anului 2019: Mii de elevi merg şi în noul an şcolar la toalete în curte

Mii de elevi merg şi în acest an şcolar la toalete în curte. Un loc fruntaş este ocupat de Botoşani, unde 157 de şcoli au toaleta în curte. Teleormanul a primit peste 3 mil. lei pentru rezolvarea acestor probleme şi totuşi 43 de şcoli, dintre care trei din oraşul Videle, au toalete exterioare.

Conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, în judeţ sunt 88 de clădiri fără autorizaţie sanitară pentru că au toaletele în curte, iar unele dintre ele nu au nici apă curentă.

Lipsa investiţiilor în unităţile şcolare este vizibilă şi anul acesta. Mii de copii din judeţul Dolj vor continua să meargă la toaleta din curte, care nu are nicio sursă de încălzire. Astfel de situaţii apar imediat ce părăsim oraşul Craiova. De exemplu, în comuna Terpeziţa, situată la 27 de kilometri de Craiova, într-o singură curte sunt două unităţi şcolare, grădiniţă şi şcoala. Clădirea grădiniţei este una nouă şi are grupurile sanitare la interior. Elevii de la şcoală însă nu vor avea aceleaşi condiţii. Ei, ca să ajungă la toaletă, trebuie să traverseze curtea şcolii, toaleta fiind în exterior. Are apă curentă, însă nicio sursă de încălzire. Şi nu se ştie când va fi rezolvată problema pentru că bani pentru investiţii nu sunt. Managerul unităţii şcolare îşi pune speranţa într-un proiect pe grupul de acţiune locală.

„Nu am fost incluşi pe investiţiile prin programul naţional de dezvoltare locală pentru grupuri sanitare la interior, dar vom încerca pe GAL“, a spus Mirela Foleanu, managerul şcolii Terpeziţa.

La Vela, elevii şi preşcolarii au toalete turceşti la 26 de metri de şcoală.

În comuna Vela, la 37 de kilometri distanţă de Craiova, şcoala nu a beneficiat de mulţi ani de investiţii de reabilitare. S-au făcut doar reparaţiile de rigoare cu forţe proprii, în sensul că s-a tăiat iarba şi s-a igienizat. Toaletele au rămas însă la 26 de metri distanţă de clădirea şcolii. Această distanţă va fi parcursă şi în acest an de fiecare din cei 160 de elevi şi preşcolari, Ei au la dispoziţie în continuare trei toalete turceşti şi o chiuvetă. Nici aici nu există vreo sursă se încălzire pentru sezonul rece.

Conducerea unităţii şcolare speră ca de anul viitor condiţiile să se schimbe. „Suntem prinşi pe proiect de investiţii prin PNDL. Se aşteaptă avizele ca să înceapă lucrările. Va fi modernizată clădirea şi vor fi construite toalete la interior pentru copii. Noi sperăm ca lucrările să înceapă anul viitor“, a spus Constantina Prodea, managerul Şcolii „Ilie Murgulescu“ din Vela.

Pentru copiii care învaţă la şcolile cu statut de structură, din satele arondate comunei Vela, grupurile sanitare sunt fără apă curentă. Nici în unităţile de învăţământ nu este vreo sursă de apă. Managerul Şcolii Vela, care are în subordine şcolile din satele Bucovicior, Suharu şi Gubaucea, spune că „problema apei este rezolvată cu dozatoare”. Pentru începutul anului şcolar, grupurile sanitare sunt aceleaşi ca şi până acum, nişte construcţii improvizate. În satul Suharu, de exemplu, la şcoală toaleta este o cabină de lemn cu o singură încăpere, închisă cu un lanţ prins de cui. Este amplasată în spatele unităţii şcolare. Aici merg toţi copiii. În satul Bucovicior sunt două încăperi tot fără apă curentă, iar în satul Gubaucea, la şcoală sunt trei încăperi cu rol de grup sanitar. Nici aici nu este apă curentă. Fără apă curentă, spălatul pe mâini nu este un obicei, după cum spun chiar copiii.

La nivelul judeţului Dolj, în acest an, zece şcoli au încheiat contracte prin care desfăşoară lucrări pentru mutarea toalerelor la interior.

„Sunt situaţii în care unităţile administrativ- teritoriale, pentru a grăbi rezolvarea acestei probleme referitoare la toaletele în curte, au achiziţionat containere şi instalarea acestora grăbeşte mult timpul de execuţie pentru că nu necesită autorizaţii. Aceste module sunt lipite de şcoală. Lucrările cele mai înaintate sunt la Melineşti, apoi la Calopăr. Din datele pe care le am cei de la şcoala din Cerăt sunt interesaţi de achiziţionarea unui modul de acest fel”, a spus inspectorul şcolar general, Monica Leontina Sună.

În judeţul Botoşani, mii de elevi vor merge, şi în noul an şcolar, la toalete de lemn, improvizate, în curtea şcolilor. Deşi numărul acestor toalete a scăzut faţă de anul trecut, judeţul Botoşani rămâne pe loc fruntaş în topul judeţelor care nu pot asigura elevilor toalete corespunzătoare la şcoală.â

„În momentul acesta, numărul unităţilor de învăţământ cu grupuri sanitare exterioare este în scădere. Comparativ cu anul trecut, când erau 207, acum vorbim de 157 unităţi, iar din acestea 124 sunt prinse în proiecte de finanţare pentru amenajarea grupurilor sanitare în interiorul clădirilor. Majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ sunt incluse în diferite programe de finanţare pentru reabilitare. Celelalte 33 de unităţi din cele 157 care nu sunt prinse pe diferite programe de lucrări au efective mici de copii şi care cel mai probabil se vor închide în perioada următoare, elevii urmând să fie relocaţi”, a declarat prefectul judeţului Botoşani, Dan Şlincu.

În Teleorman, 43 de şcoli au toalete în curte. Trei dintre acestea sunt în oraşul Videle.

Guvernul a alocat peste 3 milioane de lei pentru rezolvarea acestor probleme.Toate cele 43 de unităţi şcolare din judeţul Teleorman care mai au încă toaletele încurte au primit fonduri de la Guvern pentru remedierea situaţiei. Cu toate acestea, până în prezent, puţine administraţii locale au reuşit să rezolve problema înainte de începerea anului şcolar.

Reprezentanţii Prefecturii Teleorman susţin că dacă primăriile nu vor rezolva problema toaletelor până la finalul acestui an, vor fi obligate să returneze banii la stat.

În Drăgăneşti de Vede există o grădiniţă funcţională care deţine o toaletă exterioară. Copiii sunt aşteptaţi aici cu toalete turceşti, chiuvetele nefuncţionale, mizerie pe uşi şi pe ziduri. În interior, o sobă veche, încă funcţională, este utilă pe timp de iarnă, pentru că aceasta este principala sursă de încălzire a grădiniţei. Bani pentru centrală termică n-au fost. Femeia de serviciu a grădiniţei spune că reabilitarea toaletei din curte este promisă de mulţi ani, dar nu se întâmplă niciodată.

Şi în oraşul Videle sunt unităţi şcolare cu toalete în curte. Astfel de situaţii se întâlnesc în două grădiniţe şi o şcoală. Şi pentru acestea au fost alocaţi bani de la Guvern, dar încă nu s-a trecut la fapte. Primarul oraşului, Nicolae Bădănoiu, spune că lucrurile se vor rezolva, dar că a inclus remedierea acestei probleme într-un plan mai mare, intenţionând să reproiecteze unităţile de învăţământ care au încă elemente improprii de funcţionare.

În judeţul Galaţi, 25 de unităţi din judeţ au toaleta în curte. Localitatea Smârdan se află la doar nouă kilometri distanţă de oraşul Galaţi. Elevii şcolii gimnaziale încep cursurile într-o clădire veche, cu sobe de teracotă şi cu toaleta modernizată, dar situată în exterior.

Părinţii spun că din cauza toaletei şi a holurilor neîncălzite copiii răcesc frecvent. Nici în satul Hanu Conachi, din comuna gălăţeană Fundeni, elevii nu încep anul şcolar în condiţii foarte bune. Autorităţile locale au ratat un proiect de finanţare şi sute de elevi de la două şcoli vor merge la cursuri în clădiri care se încălzesc cu lemne şi care au toaleta în curte. Totuşi, unităţile de învăţământ din satul gălăţean au dotări moderne, precum computerele şi imprimantele din laboratorul de informatică.

Aproape 100 de unităţi de învăţământ din mediul rural dinjudeţul Maramureş au toalete exterioare.

Directorul DSP Maramureş, Rareş Pop, a declarat corespondentuluiMEDIAFAX că unităţile care nu au primit autorizaţie trebuie, totuşi, să respecte normele igienico-sanitare minime.

„La nivelul judeţului Maramureş avem 228 de unităţi de învăţământ cupersonalitate juridică, care mai au structuri arondate, din care 102 nu au apă potabilă, iar 94 sunt cu toaleta în exteriorul şcolii. Ca procent, 43,70% din unităţile şcolare din judeţ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare din partea DSP. Printre localităţile din mediul rural care au toaleta în exterior la şcoli se numără Ruscova, Vişeul de Jos, Poienile de sub Munte, Repedea. Aceste unităţi care nu au primit autorizaţie trebuie, totuşi, să respecte normele igienico-sanitare minime. Aceste chestiuni nu sunt de azi”, a spus Pop.

Potrivit acestuia, de asemenea, unele instituţii de învăţământ preşcolardin Maramureş îşi desfăşoară activitatea în clădiri private, care nu aparţin de primării.

La nivelul judeţului Sălaj, din totalul de 347 de unităţi de învăţământ, nu au fost autorizate un număr de 6 din cauza grupurilor sanitare necorespunzatoare, a lipsei apei potabile sau a necesităţii unor lucrări de reabilitare a infrastructurii.

„Trei dintre acestea ar putea fi autorizate până la începutul şcolii, fiind incluse actualmente în proiecte dereabilitare”, au anunţat reprezentanţii Prefecturii Sălaj.

În judeţul Gorj, 34 de clădiri au toalete în curte. Gorjul are 109 unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică, la care se adaugă o unitate de învăţământ special şi patru unităţi de învăţământ conexe.