Fizicienii în slujba păcii: lecții din trecut pentru vremurile incerte de astăzi

Pe fondul tensiunilor geopolitice din prezent, o întrebare rămâne pertinentă: poate știința să fie o cale către pace și înțelegere între națiuni? După invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată (IUPAP), care sărbătorea 100 de ani, a emis un comunicat prin care condamna războiul și reafirma angajamentul său pentru colaborarea științifică globală ca mijloc de promovare a păcii. Această legătură retorică dintre știință și pace nu este nouă. De-a lungul istoriei, mulți au susținut că știința este universală prin natură, iar limbajul său neutru poate oferi un teren comun pentru dialog internațional. Însă, după cum arată și cartea Globalizing Physics, fizicienii au navigat prin tensiunile geopolitice ale secolului al XX-lea, uneori cu succes, alteori mai puțin.

Idealism și realism în știință

IUPAP a fost fondată în 1922, în urma Primului Război Mondial, cu scopul de a promova colaborarea științifică între națiuni și de a susține pacea globală. Cu toate acestea, începuturile au fost dificile. În ciuda idealurilor internaționale, statutul Consiliului Internațional de Cercetare, sub care funcționa IUPAP, excludea țările învinse în război, ceea ce a condus la declinul rapid al organizației. Rolul esențial pe care fizicienii germani îl jucau în avansul fizicii cuantice și al altor domenii a fost ignorat din cauza acestor politici punitive. În ciuda dificultăților inițiale, eforturile de revitalizare a IUPAP au continuat, iar după al Doilea Război Mondial, fizicienii au trebuit să se adapteze unei noi realități politice. Dezvoltarea armelor nucleare a transformat imaginea publică a fizicii, iar comunitatea științifică a devenit un pilon al puterii de stat. În acest context, IUPAP și-a redefinit misiunea, îmbrățișând o viziune mai incluzivă și deschisă către toate națiunile, inclusiv cele învinse.

Diplomația științifică în timpul Războiului Rece

În timpul Războiului Rece, IUPAP a jucat un rol diplomatic important, promovând colaborarea dintre fizicienii din Est și Vest. Fizicieni influenți precum Edoardo Amaldi și Nevill Mott au depus eforturi considerabile pentru a atrage fizicienii sovietici și a extinde colaborările internaționale, indiferent de tensiunile politice. Aceste demersuri au contribuit la crearea unui canal de comunicare științifică dincolo de cortina de fier, contribuind la înțelegerea internațională și la depășirea obstacolelor politice.Un alt pas important a fost adoptarea principiului “Circulației libere a oamenilor de știință”, care cerea ca toate conferințele sponsorizate de IUPAP să fie deschise tuturor fizicienilor, indiferent de țara de origine. Această abordare a fost esențială în menținerea dialogului științific în perioade de tensiuni internaționale.

Provocările contemporane

După încheierea Războiului Rece și pe măsură ce decolonizarea a avansat, IUPAP a căutat să-și extindă reprezentativitatea la nivel global. Cu toate acestea, provocările politice nu au dispărut, exemplu fiind disputa legată de reprezentarea fizicienilor din China continentală și Taiwan. Aceste tensiuni au arătat că știința internațională poate fi influențată de factori politici, iar fizicienii au trebuit să navigheze cu atenție aceste apele tulburi.

De-a lungul istoriei sale, IUPAP a demonstrat că știința poate funcționa ca un instrument de diplomație, dar acest lucru necesită implicarea activă a oamenilor de știință. Lecțiile din trecut arată că internaționalismul științific nu este garantat, ci este rezultatul eforturilor colective și individuale ale cercetătorilor.

Sursă articol original