- Criminalitatea în Occident, o provocare în creștere
- Promenada împărătesei Sissi și reabilitarea cădițelor cu apă termală la Băile Herculane
- Garduri solare, nouă inovație pentru producția de energie verde
- Dacia demarează un program de concedieri voluntare
- Ordinea internațională amenințată la un nivel nemaiîntâlnit de la Războiul Rece
Filosoful Mihai Şora a împlinit 102 ani
Un participant obişnuit al protestelor din Piaţa Victoriei, omul căruia protestatarii i-au declarat că îl iubesc printre ropote de aplauze, Mihai Şora împlineşte astăzi 102 ani. Filosoful a fost recompensat la începutul lunii octombrie, la Bruxelles, cu titlul „Cetăţeanul European 2018”, decernat pentru rolul său activ în societate şi pentru apărarea valorilor europene.
Presa franceză scria în vara acestui an că Mihai Şora a devenit în câteva luni „portavocea mobilizării societăţii civile” împotriva „abaterilor“ guvernării din România. Cu pălărie neagră, haine sobre, el luptă alături de mulţimea care acuză puterea din România că vrea să pună lacăt justiţiei. Politicos, se înclină de fiecare dată când un manifestant vine să-i strângă mâna, scria AFP.
La scurt timp, pe 28 iunie, românii au aflat că filosoful era internat în spital, unde era supus unei intervenţii chirurgicale din cauza unor probleme la colecist. Atât el cât şi soţia acestuia, Luiza Şora, fuseseră luaţi prin surprindere. „Nu ştiam că va intra în operaţie, a fost atât de urgent, că medicii nu au mai stat să aştepte. A avut câteva complicaţii, a fost pe fondul stresului, ceva probleme la colecist, dar s-a terminat cu bine. Noi am crezut că sunt probleme cardiace, dar inima a fost puternică, a rezistat şi asta este cel mai important“,a declarat în acele momente Luiza Palanciuc Şora
Din acea inimă puternică, au răsunat câteva luni mai târziu, prin intermediul vocii soţiei sale, cuvintele care au anunţat speranţa într-o Europă îndrăzneaţă care „va găsi întotdeauna mijlocul de a pleca în căutare răspunsurilor”. Pentru că prezenţa constantă a lui Mihai Şora la girafa din Piaţa Victoriei are în spate credinţa filosofului în valorile europene, spiritul european din care au izvorât „Iliada” şi „Odiseea”, ”Don Quijote” şi „Fedra”, „În căutarea timpului pierdut”, „Muntele vrăjit”, „Hamlet” şi „Divina Comedie”, Călătoriile lui Gulliver” şi „Un anotimp în infern”, „Conştiinţa lui Zeno” şi „Memoriile lui Hadrian”, „Faust”, „Război şi Pace”- cărţile a căror „sevă arzătoare”, alături de suflul revigorant al Europei, „au putut să se strecoare – în pofida dictaturii, în ciuda cenzurii, fricii, frigului, foamei – între copertele unei colecţii cu titlu din trei litere „BPT” (Biblioteca pentru toţi)”.
Născut în anul intrării României în Primul Război Mondial, filosoful Mihai Şora, creator al colecţiei „Biblioteca pentru toţi“ şi fondator al Grupului pentru Dialog Social, este, fără îndoială, cel mai tânăr dintre centenari. Academicianul are cont de Facebook (de şase ani deja!), iar postările sale sunt ca un refugiu printre reprizele de panică pe care anul 2016 ni le-a administrat constant: criza refugiaţilor, atentate teroriste, pierderile unor mari oameni de cultură etc. În mediul virtual, Mihai Şora împărtăşeşte amintiri, întâmplări cotidiene, ne îndeamnă să mergem la vot sau ne aminteşte, pur şi simplu, importanţa lucrurilor mărunte. În rândurile care urmează am redat veacul trăit de Mihai Şora, aşa cum reiese din interviurile, cărţile şi, bineinţeles, Facebookul său.