- Cum să prepari cea mai sănătoasă cafea
- În ciuda interdicției, Italia pregătește terenul pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare
- Gigi Becali, pe listele AUR la alegerile parlamentare
- Criminalitatea în Occident, o provocare în creștere
- Promenada împărătesei Sissi și reabilitarea cădițelor cu apă termală la Băile Herculane
Expoziţia „Minunata lume nouă – case ale migranţilor români“
Expoziţia "Minunata lume nouă – case ale migranţilor români", care va fi vernisată vineri, 4 august, îşi propune să puncteze diverse aspecte ale migraţiei şi boom-ului din construcţii, ilustrând consecinţele acestora asupra satelor, regiunii şi peisajului cultural.
Minunata lume nouă prezintă exemple de casedin Ţara Oaşului, Maramureş şi Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural.
Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorinţa de a construi ceva care dăinuie, pentru sine şi pentru copii, reprezintă în multe ţări ţelul agoniselii pentru familiile şi cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Casele construite de migranţii români în ţară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei şi ascensiunii sociale a proprietarilor, plecaţi din cauza situaţiei economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în acelaşi timp un stil de viaţă modern, occidental şi o nouă estetică.
La Bucureşti expoziţia va fi însoţită de un program special de evenimente conexe, format din 4proiecţii de filme documentare care analizează tema migraţiei din perspective diferite.
Proiecţiile vor avea loc la Cinema Muzeul Ţăranului.
Vineri, 1 septembrie, 18.30 Aici… adică acolo România, 2012, R: Laura Căpăţână Juller, 76' Ani şi Sanda sunt două fete din Maramureş, care au crescut cu bunicii. Părinţii lor sunt la muncă în Spania, ca atâţia alţi români. Când au plecat, proiectul lor comun părea promiţător: cu banii câştigaţi în Spania vor construi o casă în care toată familia va fi fericită. După mai bine de zece ani, socoteala de acasă nu pare să se fi potrivit însă cu realitatea; iar casa e departe de a fi gata. Laura Căpăţână Juller le-a însoţit pe Ani şi pe Sanda timp de trei ani, urmărind frământările unor copile devenite adolescente în absenţa părinţilor.
După proiecţia filmului, regizoarea Laura Căpăţână Juller va participa la o discuţie cu publicul.
Sâmbătă, 9 septembrie, 18.30 Primele două părţi ale trilogiei The Last Peasants UK, 2003, R: Angus Macqueen, partea I 49', partea II 49' Angus Macqueen narează în trilogia sa povestea a trei familii din satul Budeşti, Maramureş. Aceste familii au în comun faptul că unul sau mai mulţi membri au hotărât să emigreze ilegal în Uniunea Europeană, pentru a lăsa în urmă problemele economice de acasă. În timp ce prima parte intitulată Journeys prezintă realitatea cu care se confruntă migranţii, a doua parte, Temptation, aduce în discuţie conflictul cultural şi aşteptările diferitelor generaţii din România rurală.
Miercuri, 20 septembrie, 18.30 Searching for Patrick România, 2016, R: Daniel Djamo, Oana Popan, 98’ Comuna Certeze din judeţul Satu Mare este renumită pentru casele impozante construite de locuitorii săi după ce au muncit în Franţa şi în alte ţări din Vestul Europei. Căutarea lui Patrick nu urmăreşte să îl găsească pe acesta, aşa cum de altfel nici Godot nu apare niciodată. Patrick este de fapt un personaj colectiv: satul însuşi. Filmul urmăreşte mitul comunei Certeze şi încearcă să analizeze mecanismele interne care au determinat nevoia de a construi astfel de case.
Duminică, 24 septembrie, 18.30 Waiting for August Belgia, 2014, R: Teodora Ana Mihai, 88’ Georgiana Halmac va împlini în iarna aceasta cincisprezece ani. Ea trăieşte în oraşul Bacău împreună cu cei şase fraţi. Mama lor a fost nevoită să îşi părăsească copiii pentru a le asigura existenţa, lucrând în Italia, în oraşul Torino. Nu se va întoarce înainte de începerea verii. Georgiana este nevoită să improvizeze din mers, conversaţiile telefonice cu mama ei fiind singurele puncte de reper. Expoziţie curatoriată de Beate Wild şi Raluca Buţincu Betea
O mare parte din fotografiile expoziţiei sunt realizate de fotograful Petruţ Călinescu. Alte fotografii aparţin artistului Matei Bejenaru precum şi unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România şi în ţările de destinaţie: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuţ Dulămiţă, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaş, Amelia Tue, Ciprian Vaţe.
Un proiect comun realizat de Departamentul Europa centrală şi de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene din Berlin şi Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Finanţat de Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien şi Institutul Cultural Român din Bucureşti. Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 27 septembrie 2017, de marţi până duminică, între orele 10 şi 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.
Informaţii suplimentare: bravenewworld.komsoe.eu.