- Maia Sandu a conferit Ordinul de Onoare actorilor Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc la Chișinău
- Strategia națională de combatere a sărăciei energetice este deficitară
- Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, își anunță oficial candidatura la președinția României
- Primul transplant de ochi întreg reușit
- Cuplurile generației Z încheie contracte pentru a evita „plictiseala” și infidelitatea
Descoperire arheologică impresionantă în Israel: “Mormântul Salomei”, una dintre moașele care au asistat la nașterea lui Iisus
Getting your Trinity Audio player ready...
|
O descoperire arheologică deosebită a fost făcută de autoritățile israeliene, care au dezvăluit „unul dintre cele mai impresionante morminte” descoperite vreodată pe teritoriul țării. Mormântul, vechi de aproximativ 2.000 de ani, este denumit “Mormântul Salomei”, una dintre moașele care au asistat la nașterea lui Iisus, conform unor tradiții creștine.
Situl a fost descoperit inițial acum 40 de ani de către hoți de antichități în pădurea Lachish, situată între Ierusalim și Fâșia Gaza. Aceasta a condus la săpături arheologice care au dezvăluit un vestibul imens, care atestă, potrivit arheologilor, importanța mormântului. Mormântul conține mai multe încăperi și nișe sculptate în piatră. Conform Autorității Israeliane pentru Antichități, aceasta este una dintre cele mai impresionante și complex construite peșteri descoperite în Israel.
Mormântul a fost inițial folosit pentru ritualuri funerare evreiești și a aparținut unei familii evreiești bogate care a dedicat mult efort pregătirii sale. Ulterior, peștera a devenit o capelă creștină dedicată Salomei, așa cum reiese din crucile și inscripțiile de pe pereți care o menționează.
“Salome este o figură enigmatică”, a declarat Autoritatea Israeliană pentru Antichități. Conform tradiției creștine (ortodoxe), moașa din Betleem nu ar fi putut crede că i se cere să asiste la nașterea unui copil dintr-o fecioară, mâna ei s-a uscat și s-a recuperat doar atunci când l-a ținut în brațe. Cultul Salomei și utilizarea sitului au continuat până în secolul al IX-lea, după cucerirea musulmană. Unele dintre inscripții sunt în arabă, în timp ce credincioșii creștini continuă să se roage la sit.
Săpăturile din vestibulul de 350 de metri pătrați au dezvăluit tarabe care, potrivit arheologilor, vindeau lămpi de argilă. “Am găsit sute de lămpi întregi și sparte datând din secolul al VIII-lea sau al IX-lea”, au declarat liderii săpăturilor, Nir Shimshon-Paran și Zvi Fuhrer. “Lămpile au fost probabil folosite pentru a ilumina peștera sau în ceremonii religioase, în mod similar cu modul în care lumânările sunt distribuite în morminte și biserici astăzi”, au adăugat ei.