Depozitele de gaze naturale din România se golesc rapid

37% din rezerve epuizate în doar două luni

Depozitele subterane de gaze din România și din întreaga Uniune Europeană sunt utilizate într-un ritm record, arată datele furnizate de Gas Infrastructure Europe. România a consumat deja 37% din cantitățile înmagazinate, față de o medie europeană de 30%, ceea ce pune presiune pe reumplerea depozitelor și riscă să afecteze prețurile pe termen scurt și mediu.

Depozitele românești, care erau pline în proporție de 100% la mijlocul lunii noiembrie 2024, au ajuns acum la un grad de umplere de 63%, pierzând astfel mai mult de o treime din cantitățile de gaze în mai puțin de două luni. Acest ritm de golire este mai rapid decât media europeană și reprezintă o provocare majoră pentru sezonul rece.

În regiunea europeană, gradul de umplere al depozitelor este de aproximativ 70%, în scădere de la 86% în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Bloomberg, această scădere este cea mai mare înregistrată din 2018. Într-un context de temperaturi scăzute și volatilitate a pieței, aceste rezerve sunt vitale pentru a acoperi cererea ridicată de încălzire.

Situația este agravată de oprirea fluxurilor de gaze naturale rusești către Europa prin Ucraina, începând cu 1 ianuarie 2025. Această decizie a amplificat volatilitatea pe piețele energetice europene, iar statele membre se bazează din ce în ce mai mult pe gazele naturale lichefiate (GNL) pentru a acoperi deficitul.

Problemele tehnice, cum ar fi oprirea temporară a uzinei de procesare din Hammerfest, Norvegia, au contribuit, de asemenea, la creșterea presiunii pe oferta de gaze.

Prețurile gazelor pe piețele europene au crescut semnificativ, atingând cel mai înalt nivel din octombrie 2023. Pe bursa olandeză TTF, prețurile au urcat cu peste 4%, ajungând la 51 de euro/MWh. În România, gazele sunt tranzacționate la același nivel, ceea ce ar putea duce la costuri mai mari pentru consumatori și companii.

Specialiștii avertizează că un grad scăzut de umplere al depozitelor la finalul lunii martie 2025 va face reumplerea lor mai dificilă și mai costisitoare pentru sezonul rece următor. Samantha Dart, director de cercetare la Goldman Sachs, a declarat că temperaturile mai scăzute decât cele prognozate ar putea intensifica retragerile din depozite, crescând riscul de deficit pe termen lung.

Golirea rapidă a depozitelor și volatilitatea prețurilor indică vulnerabilitatea regiunii în fața unei crize energetice. Pentru România, refacerea stocurilor în contextul creșterii prețurilor internaționale va reprezenta o provocare majoră, care ar putea avea implicații economice semnificative.