- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
Cum sărbătoresc peste 1 milion de români în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Din plugușor și căluți, de la colinde și dansuri, la pahare sparte și mâncăruri tradiționale – o incursiune în ritualurile de Anul Nou pentru românii care celebrează în stil vechi
Cu trecerea anilor, România a devenit o țară bogată în tradiții și obiceiuri de sărbătorire a Anului Nou. Pentru peste 1 milion de români, revelionul are o savoare aparte, sărbătorindu-se în noaptea dintre 13 spre 14 ianuarie, conform calendarului iulian. Această alegere aduce cu sine o serie de obiceiuri care au rezistat în timp și sunt transmise din generație în generație.
O tradiție autentic românească este “Plugușorul”, care are loc pe 13 ianuarie după apusul soarelui. Grupuri de tineri străbat ulițele, aducând cu ei urările și binecuvântările pentru gazdele lor. Se spune că locuința în care pășesc acești urători va fi binecuvântată și ocrotită de necazuri pe tot parcursul anului.
În Republica Moldova, tradițiile sunt păstrate cu sfințenie. Cete de tineri colindă ulițele, urează din casă în casă cu talăngi și buhaiuri, aducând cu ei speranța unui an mai roditor și îmbelșugat. Dansul căluților este un alt moment festiv care, conform credinței populare, asigură protecție pentru gospodărie în noul an.
Sârbii din Banat au obiceiul de a sparge de podea paharele din care au băut prima șampanie în noul an, considerând că astfel vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. În schimbul norocului, țigăncile din Timișoara acoperă cei curajoși cu fuste înainte de miezul nopții, solicitând o mică răsplată în bani pentru “protecția” oferită.
Comunitatea sârbă din Timișoara păstrează tradiția unor mâncăruri speciale pentru sărbători, iar rusoaicele din Galați pregătesc clătite cu brânză, varzari, piroste, găluști și, desigur, cozonaci, cârnați și sarmale.
Este demn de menționat că, în România, diferența dintre cei care respectă sărbătorile de rit vechi și cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Cu toate acestea, în ciuda acestor diferențe, tradițiile aduc împreună comunitățile într-o atmosferă festivă, marcând începutul unui nou an cu bucurie și speranță.