Cronică la Festivalul Internațional George Enescu

Getting your Trinity Audio player ready...

4 septembrie 2023 a fost o zi aflată sub semnul violoncelului, publicul bucureștean putând asculta în aceeași zi doi mari virtuozi ai acestui instrument: germanul Daniel Müller-Schott (46 ani), alături de Orchestra Cameristi della Scala dirijată de Wilson Hermanto (la Ateneul Român) și românul Andrei Ioniță (29 ani), alături de Orchestra Tonhalle Zürich dirijată de Paavo Järvi (la Sala Mare a Palatului).

Daniel Müller-Schott a interpretat Romanța pentru violoncel și orchestră de Richard Strauss, o piesă recent descoperită în arhive, pe care virtuozul german o programează în concertele sale din dorința de a o face cât mai cunoscută și Variațiunile rococo de Ceaikovski, piesă arhicunoscută melomanilor. Ambele lucrări au fost interpretate la cel mai înalt nivel și aplaudate pe măsură.

Andrei Ioniță a interpretat cu mare succes Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră de George Enescu, succesul datorându-se în primul rând carismei deosebite a violoncelistului român, acest opus enescian fiind o compoziție cu o priză de public nu foarte mare. A urmat Dans țărănesc de Constantin Dimitrescu (într-un aranjament pentru violoncel și orchestră de coarde) și alte două bisuri, publicul parcă nemaidorind să se despartă de Andrei Ioniță.

Merită evidențiată prestația de excepție a doi tineri interpreți de mare viitor: violonistul Ștefan Aprodu și pianistul George Todică (laureați ai Concursului Internațional „George Enescu”, ediția 2022). În deschiderea concertului Orchestrei Cameristi della Scala cei doi au interpretat Aria și scherzino de George Enescu, orchestrația aparținând regretatului Sherban Lupu (1952-2023), neobosit promotor enescian.

În încheierea programelor serii, Cameristi della Scala au cântat o variantă bine închegată a Simfoniei nr. 3, „Scoțiana” de Mendelssohn, iar Orchestra Tonhalle Zürich a oferit o interpretare de referință a Simfoniei nr. 9, „Din lumea nouă”, de Dvorak, care rivalizează cu cele mai bune interpretări, pe care le-am auzit vreodată.

Auror: Matei Pop