Cresc dobânzile: Indicele Robor la 3 luni a sărit miercuri la 3.34%

„Avem o întărirea a politicii monetare printr-un control strict al lichidităților de pe piața monetară. Aici, avem și o anumită flexibilitate. În funcție de evoluția inflației, urmărim, cu atenție, dacă factorii care au dus la creșterea inflației, în special pe partea prețurilor volatile, sunt cu acțiune temporară sau cu acțiune mai îndelungată și vom reacționa în continuare în ședințele următoare”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marți, întrebat ce decizie va lua BNR dacă inflația va continua să fie peste ținta instituției, citat de Mediafax.

De asemenea, Guvernatorul BNR a confirmat că acest control al lichidității a început mai demult, ceea în comunicatul instituției este menționat prin „păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară”. De altfel, de mai bine de o lună, Banca centrală a renunțat la operațiunile repo, prin care dă bani pieței, și a trecut la atragerea de depozite.

„În momentul în care continui ceva înseamnă și o relativă întărire, adică nu faci un pas înapoi”, a adăugat Isărescu.

„Controlul lichidității urmărește să stabilizeze și cursul. Exprimarea corectă ar fi așa: să evite amplificarea tensiunilor pe piața valutară, pentru că, în momentul în care tensiunile se amplifică, este foarte greu să le mai controlezi. Am observat, într-adevăr, o corelație dintre excesul relativ de lichiditate, care a coexistat cu stabilitatea cursului aproape trei ani. Acum am observat o corelație între excesul relativ de lichiditate și presiuni de pe piața valutară. Decizia are un fundament. Dacă ea va influența sau nu, operațiunile Ministerului de Finanțe, nu cred, pentru că Ministerul de Finanțe a stabilit dobânzi de împrumut ceva mai sus decât rata Lombard a Băncii Naționale. Chiar dacă noi strângem foarte tare lichiditatea, dobânzile nu pot să crească peste 3,5%”, a precizat Isărescu.

Dobânzile la care se împrumută băncile între ele variază între 1,5% pe an și 3,5% pe an, deoarece acesta este intervalul de variație față de rata dobânzii de politică monetară, care este de 2,5%, plus/minus 1%.

„Nu sunt legături foarte directe. Sunt în cercetare aceste corelații. Le analizăm și noi. N-aș spune că avem acum un punct de vedere unic”, a mai spus Isărescu, întrebat despre legăturile dintre politica monetară și noul indice stabilit pentru calcularea ratelor la creditele bancare, începând cu 2 mai.

Cu toate acestea, la o scurtă analiză, Guvernatorul BNR a remarcat faptul că noul indice poate duce la întărirea politicii monetare.

„Apropo de deciziile de astăzi, o întărire a politicii monetare va face, în mod sigur, ca dobânzile de pe piața monetară pe termen scurt, o zi, o noapte, o săptămână – cele care sunt luate în calcul, care acoperă 80% din cifra de tranzacții, să îi spunem tot indice, și care contribuie la calcularea noii referințe -, probabilitatea este mare ca dobânzile calculate în acest fel să fie destul de sus pe facilitatea de creditare, ceea ce ar însemna, și pe această cale, nu doar pe controlul mai strict al lichidităților, o întărire de politică monetară. Probabil că băncile vor simți că au mai puțină lichiditate și vor lua o decizie, pe care eu sper să o ia cât mai repede: să majoreze dobânzile la depozite, pentru populație, pentru agenții economici. Asta înseamnă tot o întărire a politicii monetare”, a detaliat Isărescu.

Guvernatorul BNR a subliniat chiar că „vrem asta”, respectiv o majorare a dobânzilor la depozitele acordate populației și firmelor.

„Băncile vor constat că au o lichiditate mai puțină. Așa cum a trecut perioada dobânzilor foarte scăzute, a trecut și perioada excesului de lichiditate. Este necesar, pentru că trebuie să ținem lucrurile sub control. În consecință, vor urmări foarte atent, cam în felul următor: mă duc la Banca Națională și să iau bani, cel mai ieftin cu 2,50%, dacă nu cu 3,50%. Să mai ducă dobânda la depozite, de la 0,5% la 1%, 1,5%, la 2%. Nu este o speranță, este o decizie de a ține controlul strict al lichidităților, ca să împingem dobânzile la depozite în sus, pentru că aceasta este sursa echilibrului financiar din România”, a explicat Isărescu.

În plus, Guvernatorul speră că „nu” vor crește dobânzile la credite, din cauza acestui control al lichidității.

„Ideea este ca băncile să câștige mai mult din dever (volum) – orice negustor bun câștigă nu din marjă, câștigă din dever (volum). Este mai greu. Încercăm să acționăm numai cu instrumente de piață indirecte. Ceea ce fac eu acum este tot un instrument de piață – se numește moral suasion. Este trecut în cărțile de politică monetară, influențare prin discurs”, a detaliat Isărescu.

În același context, oficialul Băncii centrale a menționate că este observată o diminuare a creditării doar pe termene scurte – o lună sau două luni, așa cum a fost în februarie. „Nu poate să fie semnificativă. Probabil legat și de turbulențele acestea cu modificare Ordonanței 114 (OUG nr. 114/2018), atât creditorii, cât și debitorii au stat să vadă încotro se îndreaptă lucrurile”, a subliniat Isărescu.

OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată la data de 29 martie în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018.