Comisia Europeană a dat publicității raportul privind statul de drept în România

România este una dintre țările UE considerate cu risc ridicat pentru presă în privința libertății de exprimare, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene privind statul de drept. În aceeași situație se află Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovenia – potrivit HotNews.

Potrivit raportului dat publicității miercuri, accesul la informație al jurnaliștilor rămâne deficitar și nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale. De asemenea, notează Comisia în document, cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor este mai îngrijorătoare față de anul trecut.

Preocupări sunt și în alte domenii, nu doar în cazul mass-mesia. În privința sistemului judiciar, Comisia notează în raport că rămân unele preocupări legate de noul sistem pentru cercetarea și urmărirea infracțiunilor în justiție, chiar dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost desființată.

De asemenea, se arată în raport, nu a existat îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați din sistem. „Direcția Națională Anticorupție a continuat să-și îmbunătățească rezultatele, dar provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, rămân de rezolvat. În ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, impactul acestuia asupra investigării și urmăririi penale în cazul infracțiunilor de corupție rămâne de văzut”, se arată în document.

Principalele constatări:

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, dar unele preocupări legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din cadrul sistemul judiciar rămân.
Prevederile legale privind sancțiunile disciplinare și aplicarea acestora continuă să ridice probleme în ceea ce privește independența sistemului judiciar. (n.red: este evocat cazul Danileț, exclus de două ori din magistratură)
După cum a subliniat CJUE, pentru a păstra independența instanțelor judecătorești, este necesar să se evite ca regimul disciplinar să fie deturnat de la scopul său scopurile legitime și să fie folosit pentru a exercita un control politic asupra deciziilor judiciare sau presiuni asupra judecătorilor.
Competențele extinse și lipsa de răspundere a Inspectorului Judiciar Șef rămân un motiv de îngrijorare și se așteaptă ca noile legi privind justiția să abordeze acheste chestiuni.
Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați. Au fost luate unele măsuri pentru a îmbunătăți situația resurselor umane din sistemul judiciar.
Eficiența generală în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, dar a scăzut considerabil pentru cauzele administrative. În 2020, durata procedurilor în primă instanță în cauzele civile și comerciale a crescut ușor în comparație cu 2019
România se află în continuare sub supravegherea consolidată a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru durata excesivă a procedurilor civile și penale și pentru lipsa de căi de atac eficiente în acest sens.
Percepția experților și a oamenilor de afaceri este că nivelul de corupție în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele de percepție a corupției 2021 realizat de Transparency International, România obține un scor de 45/100 și se situează pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul la nivel global. Această percepție a fost relativ stabilă79 în ultimii cinci ani.
Eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin reluarea unor cazuri care au fost întrerupte timp de câțiva ani. Site-ul numărul de plângeri din partea cetățenilor și a instituțiilor cu privire la presupuse fapte de corupție a crescut în continuare. DNA a continuat tendința pozitivă atât în ceea ce privește numărul de inculpări, cât și în ceea ce privește reducerea numărului de dosare restante , menționată în Raportul privind statul de drept pentru 2021.
Competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activitatea acesteia și asupra investigării unor cazuri. Ca urmare a legii de desființare a SIIJ105, a DNA a pierdut competența de a investiga cazurile de corupție în care erau implicați judecători ai Curții Constituționale.
Având în vedere preocupările rămase în ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, impactul acestuia asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție rămâne de văzut. Norma din 2021 de drept și rapoartele MCV au enumerat o serie de preocupări cu privire la tratamentul efectiv al unor cazurilor de corupție la nivel înalt de către SIIJ.
Rămân provocări în ceea ce privește recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza cerințelor disuasive privind vechimea în muncă. În martie 2021, DNA avea o rată de ocupare de 75 % din procurori , iar în martie 2022, această rată a rămas aceeași.
Ocuparea postului de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI) și înființarea unei platforme electronice obligatorii de declarare a averilor a facilitat activitatea agenției. ANI continuă să investigheze incompatibilitățile, conflictele de interese și cazurile nejustificate de averi nejustificate.
Accentul sporit pus pe integritatea aplicării legii a condus la rezultate pozitive. Cea mai mare proporție de corupție minoră se referă la infracțiunile rutiere, care acoperă aproape exclusiv ofițerii de poliție.
Cadrul juridic privind integritatea rămâne fragmentat. După cum se arată în Raportul 2021 privind regula de Drept, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție au anulat unele modificări aduse la legile privind integritatea care au slăbit capacitatea ANI de a-și desfășura activitatea.
Dintre cele două camere parlamentare, Senatul încă nu a definit criterii obiective pentru a decide cu privire la cererile de ridicare a imunităților parlamentare. Lipsa de motivare a deciziilor luate de Parlament în trecut – precum și numărul de ocazii în care Parlamentul nu a permis continuarea anchetei – a condus la îngrijorări cu privire la obiectivitatea acestor decizii.
Aplicarea Codului de conduită și absența unor reguli privind lobby-ul pentru parlamentari rămân o preocupare. De la adoptarea Codului de conduită pentru membrii Parlamentului în 2017, au fost exprimate preocupări cu privire la diverse neconcordanțe din cod, precum și lipsa unei aplicări corespunzătoare. Parlamentul nu a abordat aceste preocupări până în prezent.
Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate. Ministerul Justiției a anunțat la sfârșitul anului 2020 un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, care va avea ca scop transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022157. Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea șefului european Procurorul European, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare. PNR al României prevedea adoptarea și intrarea în vigoare a legii de transpunere a directivei privind protecția avertizorilor de integritate până la 31 martie 2022.
Riscurile de corupție legate de pandemie au primit mai multă atenție. După cum se menționează în Raportul privind statul de drept pentru 2021, Ministerul Justiției a remarcat că progresele înregistrate în lupta împotriva împotriva corupției au fost inegale, în special în zonele vulnerabile. Ca răspuns, noul strategie anticorupție 2021-2025 conține măsuri care abordează domeniile cu risc ridicat, cum ar fi sănătatea și achizițiile publice.

Comisia Europeană precizează că modificările frecvente ale legislației, folosirea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să provoace îngrijorare.

Deficiențe sunt semnalate și în cazul legislatiei privind integritatea, transparența finanțării partidelor politice sau a regulilor de lobby pentru parlamentari.

Recomandările pentru România

Amintind de angajamentele asumate în cadrul PNRR și de recomandările din cadrul MCV, Comisia Europeană recomandă României:

să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile judiciare, independenţa, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraţilor, şi să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, ținând cont de standardele europene și Avizele Comisiei de la Veneția.
să introducă reguli de lobby pentru membrii Parlamentului.
să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor și să monitorizeze îndeaproape impactul noului sistem privind investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.
să consolideze regulile și mecanismele de îmbunătățire a independenței editoriale a mass-media de serviciu public.
să asigure consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege.
să continue eforturile de înființare a unei instituții naționale pentru drepturile omului ținând cont de principiile ONU de la Paris.