Codul de conduită profesională a jurnalistului de la Radio Clasic

În Radio Clasic, statutul de „jurnalist” îl are orice persoană fizică aflată într-un raport contractual de muncă sau într-un raport contractual civil cu E-Multimedia Distribution/Radio Clasic şi care realizează, produce, redactează, elaborează sau coordonează emisiuni ori programe, difuzate pe toate suporturile media agreate şi utilizate de Radio Clasic sau care are o participare directă şi cu conţinut creator la realizarea acestora.

Misiunea jurnalistului

Servirea interesului public

Jurnalistul din Radio Clasic se află în slujba publicului şi are misiunea de a servi doar interesul public. Valoarea de interes public a informaţiei este dată de impactul acesteia asupra unei majorităţi a publicului-ţintă şi de relevanţa relatării evenimentului în sine, pentru colectivitate.

Reflectarea diversităţii

Jurnalistul din Radio Clasic reflectă, în programele sale, idei, experienţe, puncte de vedere cât mai diverse. Atunci când încearcă să găsească unitatea în diversitate, urmăreşte drept jaloane ceea ce este relevant pentru agenda publică, dar şi pentru diversitatea socială a lumii, fără a dăuna opiniilor sau curentelor minoritare, grupurilor sau tendinţelor exclusiviste.

Apărarea valorilor democratice

Jurnalistul din Radio Clasic asigură dialogul dintre cetăţean şi cei care deţin funcţii publice şi contribuie la crearea unui mediu care respectă principiile democratice, respectarea demnităţii umane, libertăţii de exprimare, de gândire şi de creaţie.

Valorile fundamentale ale jurnalistului

Adevăr şi acurateţe: principala preocupare a jurnalistului trebuie să fie căutarea adevărului şi relatarea sa cu acurateţe, în mod imparţial şi fără echivoc.

Integritate şi independenţă: jurnalistul trebuie să păstreze independenţa editorială faţă de orice interese, fie ele ale instituţiilor statului sau private, ale partidelor, formaţiunilor social-politice, înregistrate sau nu, ale organizaţiilor sindicale, organismelor comerciale şi economice sau ale oricăror grupuri de presiune. Urmărirea unor interese personale pe traseul culegerii, prelucrării şi difuzării informaţiei are ca efect ştirbirea credibilităţii.

Corectitudine: jurnalistul asigură tratarea deschisă, transparentă şi cu onestitate a oricărui subiect, acordând o poziţie neutră şi cuviincioasă faţă de părţile implicate în eveniment.

Imparţialitate: jurnalistul va face toate eforturile pentru a asigura o informare imparţială şi echilibrată a publicului, având datoria de a oferi şansa de a se face auzite toate vocile din public, inclusiv cele care susţin opinii sau puncte de vedere minoritare. În cazul în care nu se pot obţine puncte de vedere ale tuturor părţilor implicate, jurnalistul se va asigura că a făcut demersurile necesare pentru a aduce la cunoştinţa publicului toate opiniile relevante pentru dezbaterile şi investigaţiile pe care le realizează.

Respectarea vieţii private şi a bunului simţ: pentru a proteja sensibilitatea publicului, dar şi a individului, jurnalistul are datoria de a trata cu discernământ, decenţă şi bun simţ subiectele ce pot interfera cu aspecte ale vieţii private ale individului, episoadele de violenţă, catastrofele sau suferinţele de orice fel. Excepţie fac acele acţiuni şi declaraţii ale individului care, prin natura lor, devin de interes public şi pot afecta viaţa publică şi interesul naţional. De aceea, jurnalistul va evita să producă, să stimuleze sau să întreţină panica populaţiei ori reacţiile violente ale acesteia şi nu va recurge la nicio formă de manipulare psihologică.

Creativitatea şi spiritul de iniţiativă: jurnalistul căută şi promovează, în permanenţă, formule radiofonice inovatoare, în spiritul valorilor şi al principiilor asumate. Amprenta personală a profesionistului se identifică prin stilul abordării evenimentului, prin perspectiva creativă propusă în tratarea subiectului sau prin exprimare fără şabloane.

Transparenţa şi răspunderea în faţa publicului: jurnalistul răspunde cu onestitate în faţa publicului pentru produsele media realizate şi difuzate, recunoaşte – deschis şi în timp real – greşelile făcute şi îşi afirmă disponibilitatea de a se perfecţiona şi de a corecta erorile. În relaţiile cu exteriorul: public, presă, autorităţi, grupări politice, reprezentanţi ai societăţii civile, etc, jurnalistul oferă, în condiţiile legii, informaţii despre materialele difuzate, despre identitatea autorului şi despre scopul urmărit prin difuzarea acestuia către public.

Incompatibilităţi şi conflict de interese: statutul de jurnalist este incompatibil cu:

• calitatea de colaborator dovedit al fostei Securităţi;
• membru al oricărora dintre structurile de cenzură şi de propagandă ale fostului P.C.R.;
• personal angajat sau colaborator plătit al Preşedinţiei, Parlamentului şi instituţiilor administraţiei centrale şi locale, al altor instituţii publice;
• angajat sau colaborator al unui serviciu de informații (SRI, SIE, etc)

„Conflictul de interese” implică încălcarea obligaţiilor faţă de Radio Clasic, ca serviciu de presă, prin promovarea unor interese personale ale jurnalistului, care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi a responsabilităţilor publice sau care vin în contradicţie flagrantă cu valorile şi principiile asumate public, aducând atingere imaginii Radio Clasic, precum şi a celorlalţi jurnalişti.

RESPONSABILITATEA JURNALISTULUI

Radio Clasic oferă programe şi produse informative, culturale, educative şi de divertisment pentru toate categoriile de public, fără a discrimina, punând accent pe producțiile naționale și pe producțiile creatorilor independenți.

Evitarea promovării unor producții culturale realizate în mod direct de către instituții subordonate autorităților publice (Centre Culturale ale Primăriilor) reprezintă

Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informatiile inainte de a le publica. Informatiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice sa creada ca sunt false nu vor fi publicate.

Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativa aparuta in materialele publicate.

Dreptul la replica se acorda atunci cand cererea este apreciata ca fiind indreptatita si rezonabila. Dreptul la replica se publica in conditii similare cu materialul jurnalistic vizat, in cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replica poate fi solicitat in termen legal de la aparitia produsului jurnalistic.

În relatarea faptelor și a opiniilor, jurnalistul va acționa cu bună-credință.

Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.

Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o baza factuală.

Identitatea victimelor accidentelor, calamitatilor, infractiunilor, cu precadere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie sa fie dezvaluita, cu exceptia situatiei in care exista acordul acestora sau al familiei (cand persoana nu este in masura sa-si dea acordul) sau cand prevaleaza interesul public. De acelasi regim de protectie a identitatii beneficiaza si persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilitati, refugiati, etc.).

Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicati in evenimente cu conotatie negativa (accidente, infractiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. In acest sens, inregistrarile video si fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identitatii minorilor. Fac exceptie situatiile in care interesul public cere ca minorii sa fie identificati. De asemenea, fac exceptie cazurile in care jurnalistul actioneaza, cu acordul parintilor sau tutorilor, in interesul superior al minorului.

Jurnalistul va evita descrierea detaliata de tehnici si metode infractionale, tehnici suicidale, sau vicii si nu va utiliza imagini violente si alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita sa provoace, sa promoveze si sa dezvolte subiecte de presa pe marginea unor evenimente morbide. Infractiunile, crimele, terorismul, precum si alte activitati crude si inumane nu trebuie incurajate sau prezentate intr-un mod pozitiv.

Jurnalistul este dator sa nu discrimineze si sa nu instige la ura si violenta. Se vor mentiona rasa, nationalitatea sau apartenenta la o anumita comunitate (religioasa, etnica, lingvistica, sexuala, etc) numai in cazurile in care informatia este relevanta in cadrul subiectului tratat.

Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi prezentat drept faptuitor pana cand o instanta juridica nu se va fi pronuntat, printr-o decizie definitiva si irevocabila.

Nu se vor aduce acuzatii fara sa se ofere posibilitatea celui invinuit sa isi exprime punctul de vedere. In cazul unor pareri divergente, jurnalistul va da publicitatii punctele de vedere ale tuturor partilor implicate.

Jurnalistul are obligatia de a pastra confidentialitatea surselor in cazul in care acestea solicita acest lucru, dar si in cazul in care dezvaluirea identitatii surselor le poate pune in pericol viata, integritatea fizica si psihica sau locul de munca.

Protectia secretului profesional si a confidentialitatii surselor este in egala masura un drept si o obligatie al jurnalistului.

Ca regula generala, jurnalistul va obtine informatii in mod deschis si transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigatie jurnalistica este justificata atunci cand exista un interes public si cand informatiile nu pot fi obtinute prin alte mijloace.

Utilizarea tehnicilor speciale de investigatie trebuie sa fie mentionata explicit in momentul publicarii infomatiilor.

Situaţii de urgenţă, ştiri de ultimă oră; jurnalistul îşi asumă responsabilitatea de a transmite cu rapiditate un eveniment deosebit : politic, social, catastrofă naturală sau provocată de om, etc, atunci când se justifică relatarea în direct, cu informaţie verificată, fără să dea curs zvonurilor şi speculaţiilor. În situaţia în care deţine informaţii contradictorii din surse credibile, jurnalistul poate relata acest fapt, prin precizarea circumstanţelor şi citarea celor două surse, făcând totodată eforturi de a obţine noi informaţii, cât mai aproape de situaţia reală de pe teren. Ştirile de ultimă oră precum şi situaţiile de urgenţă la nivel naţional sau local pot modifica programul de difuzare, în conformitate cu procedurile stabilite la nivelul managementului.