China a trecut la o ofensivă totală după ce președintele american Donald Trump a anunțat un nou val de tarife masive care vizează în special Beijingul. Potrivit unei investigații Reuters, guvernul chinez a mobilizat oficialii civili din ministerele-cheie în regim de alertă maximă, într-un „mod de operare de tip stare de război”, cu telefoane deschise 24 din 24, concedii anulate și o reconfigurare a strategiei diplomatice și comerciale.
Pe rețelele sociale chineze, Partidul Comunist a lansat o campanie de propagandă agresivă, incluzând videoclipuri cu fostul lider Mao Zedong în care spune: „Nu vom ceda niciodată.” Retorica publică este dublată de mișcări concrete de represalii: tarife extinse împotriva SUA, restricții la importurile de filme americane și mesaje patriotice ferme din partea președintelui Xi Jinping.
„Ziua Eliberării” și ruperea comunicării
Noul pachet tarifar american, supranumit de Trump „Ziua Eliberării”, a fost catalizatorul deciziei Chinei de a renunța la diplomația reținută și de a adopta o abordare ofensivă. Funcționarii responsabili de relațiile cu SUA au fost înlocuiți sau sprijiniți de veterani ai războiului comercial anterior, iar comunicarea directă cu Washingtonul s-a blocat. Încercările ambasadorului Xie Feng de a contacta figuri pro-Trump, precum Elon Musk, au eșuat, în timp ce oficiali chinezi de rang înalt, precum Wang Yi, au fost refuzați de consilieri de top ai lui Trump.
Xi Jinping mizează pe mobilizarea internă
Într-un mesaj transmis după anunțul tarifelor, Xi Jinping a pus sub semnul întrebării rezistența poporului american: „Să vedem dacă alegătorii lor pot suporta ceea ce poporul chinez a suportat deja.” China a inițiat un efort masiv de consolidare a frontului intern, încurajând consumul național, reducând dependența de exporturi și pregătind un răspuns detaliat în plan economic și diplomatic.
Ofensiva globală: alianțe anti-tarife
Beijingul a contactat mai multe guverne aliate ale SUA – Japonia, Coreea de Sud și state europene – pentru a forma un front comun împotriva măsurilor lui Trump. Strategia reflectă lecțiile învățate din primul război comercial și include contra-măsuri rapide precum noi taxe, restricții asupra a peste 60 de companii americane și limitări privind exporturile de pământuri rare.
Înlocuirea diplomației cu retorica
Răspunsul Chinei nu mai vine prin canale diplomatice tradiționale, ci prin mesaje directe, adesea inspirate din arhiva istorică a comunismului. Videoclipurile cu Mao Zedong, discursurile patriotice și campaniile media anti-americane sunt parte a unei strategii de galvanizare a opiniei publice. Una dintre replicile preferate în spațiul public este: „Vom lupta până la victoria deplină.”
Tarifele și izolare economică
Tarifele americane au fost suspendate pentru toate țările, cu excepția Chinei, timp de 90 de zile, ceea ce a blocat în mare parte schimburile comerciale bilaterale. Beijingul a restricționat călătoriile în SUA și a redus drastic importurile de conținut cultural american. Economia bazată pe export a fost pusă pe pauză, în timp ce guvernul își concentrează eforturile pe creștere internă.
Ce urmează?
China se pregătește pentru un conflict economic de lungă durată. Experiența dobândită din primul război comercial, combinată cu lipsa de dialog direct între Trump și Xi, transformă această confruntare într-o criză cu potențial global. Deși ambele părți evită în acest moment escaladarea militară, războiul tarifar riscă să producă efecte sistemice asupra economiei mondiale.
Pe termen scurt, Beijingul pare hotărât să înfrunte presiunea americană nu prin concesii, ci prin consolidarea alianțelor și reafirmarea propriei suveranități economice și politice. Războiul comercial a devenit, mai mult ca niciodată, o confruntare de voințe și ideologii.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
