- Cum să prepari cea mai sănătoasă cafea
- În ciuda interdicției, Italia pregătește terenul pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare
- Gigi Becali, pe listele AUR la alegerile parlamentare
- Criminalitatea în Occident, o provocare în creștere
- Promenada împărătesei Sissi și reabilitarea cădițelor cu apă termală la Băile Herculane
Ce vedem pe scenele Festivalului Internațional George Enescu: vineri, 13 septembrie 2019
Complexitatea muzicală excepțională a Festivalului este dublată de o anvergură impresionantă.
Pe lângă valoarea lor simbolică, numerele sprijină mai buna înțelegere și evaluare a dimensiunilor, fie că vorbim de timp, spațiu, volum ș.a.m.d. Anvergura excepțională a Festivalului Internațional George Enescu este susținută de cifre impresionante: 2.500 de artiști internaționali din elita mondială a muzicii vor fi la București, în 84 de concerte derulate în 23 de zile, cu 313 lucrări create de 149 de compozitori răsunând în 6 săli de concerte. Ca toate acestea să se întâmple, 260 de tone de echipamente muzicale sunt transportate cu 13 camioane, 4.000 de zboruri internaționale aduc artiștii din întreaga lume spre București și nu mai puțin de 1,5 km de flori proaspete înfrumusețează zilnic sălile de concert din Festival.
Vineri, 13 septembrie și a 14 zi din Festivalul Internațional George Enescu se anunță foarte bogată în opțiuni, propuse melomanilor.
De la ora 15:00, în seria Muzica Secolului XXI, pe scena Sălii Radio va concerta Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de maestrul Peter Rundel.
Soliști: Ion Bogdan Ștefănescu – flaut, François-Frédéric Guy – pian, Viviane Hagner – vioară.
În program: L’ange avec une seule aile – de Doina Rotaru, Concert pentru pian și orchestră – de Tristan Murail, „UR” pentru orchestră simfonică – de Ivan Fedele, Concert pentru vioară și orchestră – de Unsuk Chin.
Un program care propune audienței explorarea de noi formule componistice în lucrări purtând semnătura unor compozitori contemporani consacrați, renumiți pentru cercetările lor în domenii muzicale de frontieră și recompensați cu numeroase premii.
Printre aceștia, românca Doina Rotaru – nume de referință a componisticii contemporane cu un complex portofoliu de 25 de lucrări simfonice și peste 70 de lucrări camerale. Multe din creațiile ei sunt comenzi primite de la instituții de prestigiu, printre care Radio France, Radio Graz, Ministerul Culturii din Franța, Suntory Hall din Tokyo, festivaluri și ansambluri din Franța, Germania, Anglia, Austria, Olanda, Suedia, Japonia. Doina Rotaru este și una dintre cele mai premiate compozitoare române contemporane, iar discografia ei numără 11 CD-uri, produse de case de discuri reputate, cum ar fi Maguelone și Nova Musica din Franța, MPS din Anglia, Sonoton din Germania, Editura Muzicală, Electrecord și Editura Societății Române de Radio.
Artist eclectic, francezul Tristan Murail a urmat studii avansate în arabă clasică și deține o diplomă de înalte studii în științe economice. În paralel, el a făcut studii muzicale, fiind, în 1967, elevul lui Olivier Messiaen, la Conservatorul din Paris. Este co-fondator al Ensemble L’Itineraire, iar în anii 1980, a folosit tehnologia computerizată în analiza fenomenelor acustice. Și-a dezvoltat propriul sistem de compoziție asistată de microcomputer. Din anii 1990, a luat parte la conceperea programului de compoziție asistat de computer “Patchwork”.
Compozitorul italian Ivan Fedele este foarte pasionat de matematică, pe care o și folosește adesea în creațiile sale. În piesa Capt-Actions, el folosește pentru prima dată un nou sistem de inteligență artificială care deschide noi perspective compoziționale. Este director al secției de muzică a Bienalei de la Veneția. În 2016, Fondation de France i-a acordat Premiul Internațional „Arthur Honegger” pentru întreaga operă.
În încheierea programului, se va cânta compoziția coreencei Unsuk Chin. Din 1988, Unsuk Chin este compozitor independent la studioul de muzică electronică al Universității Tehnice din Berlin și este autoarea a șapte opere electronice. În 1994, lucrarea ei, Fantaisie mecanique, pusă în scenă cu Ensemble Intercontemporain, a cunoscut un imens succes de public. Din 1995, Unsuk Chin este publicată exclusiv de Boosey & Hawkes.
Tot în data de vineri, 13 septembrie, cei interesați pot urmări live online (https://www.festivalenescu.ro/live/) sau pot participa direct la discuțiile din cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor. De la ora 17.30, la Universitatea Națională de Muzică din București vor vorbi despre arta lor poetică, crezul lor artistic și modul personal de percepere al universului muzical contemporan compozitoarele Unsuk Chin (Coreea/Germania) și Doina Rotaru (România). Moderatorul sesiunii este compozitorul și profesorul Dan Dediu.
Forumul Internațional al Compozitorilor este platforma prin care Festivalul Enescu încurajează intensificarea comunicării între specialiști – de la compozitori celebri, muzicieni renumiți, până la tineri aspiranți – și marele public interesat de fenomenul muzical actual.
În program: Concertino pentru vioară și orchestră de coarde – de M. Weinberg, Intermezzo op. 12 nr. 2 – de G. Enescu, Simfonia concertantă pentru două piane și orchestră de coarde – de D. Lipatti, Aria și Scherzino pentru vioară și orchestră, de G. Enescu, Simfonia nr. 10 – de M. Weinberg.
Exuberanță, talent și prospețime – sunt principalele caracteristici atribuite de critică, presă, muzicieni, fani și public ansamblului Kremerata Baltica. Devenit un adevărat fenomen cultural și un reper în lumea muzicală contemporană, ansamblul a fost creat în urmă cu peste două decenii de violonistul leton Gidon Kremer. A avut repede o priză imensă la public și continuă și astăzi să impresioneze audiențele prin vitalitatea și diversitatea programelor sale, la limita dintre muzică și performance . Kremerata Baltica a devenit atât de apreciată, încât și-a fondat propriul festival și a colaborat cu nume precum Yo Yo Ma, Patricia Kopatchinskaja, Sir Simon Rattle și nenumărați alții. Cu sediul la Riga, ansamblul este susținut în prezent direct de guvernele din Letonia, Lituania și Estonia.
Membrii ansamblului Kremerata Baltica sunt cu toții personalități muzicale remarcabile, selecționați printr-un proces de audiție foarte riguros. Printre soliștii celebri cu care a cântat Kremerata Baltica se numără soprana Jessye Norman, pianiștii Mikhail Pletnev, Yevgeny Kissin și Oleg Maisenberg, violoniștii Thomas Zehetmair și Vadim Repin și violonceliștii Boris Pergamenshikov și Yo Yo Ma. Ansamblul a colaborat cu dirijori celebri, printre care Sir Simon Rattle, Esa-Pekka Salonen, Christoph Eschenbach, Kent Nagano, Heinz Holliger şi Vladimir Ashkenazy.
Definitorie pentru personalitatea artistică a ansamblului Kremerata Baltica este abordarea creativă în alcătuirea programelor, care trece dincolo de mainstream și aducând pe scenă numeroase premiere mondiale ale unor compozitori contemporani. Cu „After Mozart”, un proiect care reflectă muzica secolului 21, a câștigat un Grammy. Această cheie de abordare a programelor se vede și în cel propus pentru Festivalul Enescu, în cadrul căruia audiența va descoperi piese auzite rar, dar și două compoziții enesciene onorând memoria maestrului pe scena Festivalului care aduce în contemporaneitate crezul lui că muzica unește suflete.
Seara, pe scena Sălii Palatului, în seria Mari orchestre ale lumii, are loc de la ora 19:30 concertul Orchestrei Filarmonicii din Oslo, sub bagheta tânărului și foarte aplaudatului dirijor rus Vasily Petrenko. La pian, vom putea admira prestația norvegianului Leif Ove Andsnes.
În program: Poemul simfonic nr. 1; „Forest Morning” – de Øyvind Torvund – lucrare orchestrală în primă audiție mondială, Concertul pentru pian și orchestră în la minor – de E. Grieg, Concertul pentru orchestră – de B. Bartók.
Norvegienii onorează prezența în Festivalul Enescu punând în scenă o primă audiție mondială: Poemul simfonic nr. 1; „Forest Morning”, creație a tânărului compozitor norvegian Øyvind Torvund (n. 1976). Personalitate muzicală complexă, el a cântat la chitară în grupuri de rock și în concerte de muzică improvizată. Aceste pasiuni muzicale se reflectă și în compozițiile sale, aproape cinematografice, în care include fraze de rock, dar și sunete din natură, alături de pasaje întregi elaborate pe structuri filigranate care amintesc de compozițiile lui Purcell. Vorbind despre stilul său componistic, Øyvind Torvund mărturisește: „Preocuparea mea principală este să păstrez o abordare deschisă în privința a tot ceea ce poate funcționa ca parte constitutivă a unei lucrări muzicale și încercarea de a combina mai multe tipuri de elemente… Contrastele, juxtapunerile și perspectivele complet opuse mă interesează, deoarece consider că ele pot aduce multe în cadrul muzical obișnuit și pot descătușa numeroase forțe inconștiente de explorat“.
Împlinind în acest an un secol de activitate, Filarmonica din Oslo este o orchestră simfonică de renume internațional. A fost fondată în anul 1919 și numără astăzi 108 muzicieni. Orchestra susține în jur de 70 de concerte pe an, în mare parte la Sala de Concerte din Oslo, dar și pe multe alte scene din lume. Orchestra are un repertoriu simfonic larg, cântă cu soliști și dirijori de renume internațional și face turnee regulate în Norvegia și în străinătate.
Dirijorul rus Vasily Petrenko a preluat conducerea Filarmonicii din Oslo în anul 2013. Cotat ca fiind ”unul dintre cei mai importanți și magnetici muzicieni ai lumii”, el a devenit celebru prin munca sa transformatoare de la Royal Liverpool Philharmonic, cea mai veche orchestră din Regatul Unit, unde a refăcut sunetul orchestrei, a reconectat organizația la orașul natal și a prezidat o creștere uriașă a vânzărilor de bilete. El a ajuns repede să reprezinte o nouă generație de dirijori pregătiți să combine munca lor artistică fără compromisuri cu o pasiune pentru comunicare și incluziune.
Opera în concert ”Leonora”, o poveste despre iubire, sacrificiu personal și eroism semnată de L.v. Beethoven încheie cea de-a 14-a zi a Festivalului, în seria Concertelor de la miezul nopții. Pe scena Ateneului Român, de la ora 22:30, va evolua Orchestra Barocă din Freiburg și Corul Zürcher Sing-Akademie. Dirijor: René Jacobs, Anne Katharina Schreiber – concertmaestru, Florian Helgath – dirijorul corului.
În distribuție: baritonul Torben Jürgens (Don Fernando, ministrul regelui), basul Johannes Weisser (Don Pizarro, guvernatorul închisorii), tenorul Joshua Ellicott (Florestan, un prizonier), soprana Birgitte Christensen (Leonora), basul Christian Immler (Rocco, temnicer), soprana Robin Johannsen (Marzelline), tenorul Nikolaus Pfannkuch (Jaquino, asistentul lui Rocco).
Orchestra Barocă din Freiburg a fost fondată în 1987, asumându-și ca misiune „să însuflețească lumea muzicii baroce cu sunete noi”. Pe lângă muzica barocă, orchestra interpretează lucrări de compozitori precum Beethoven, Schubert și Weber și muzică contemporană. Orchestra este formată din 27 de muzicieni parteneri și susține multe dintre concertele sale cu dirijori invitați, precum Ivor Bolton, René Jacobs, Philippe Herreweghe, Pablo Heras-Casado și Trevor Pinnock.
Corul elvețian Zürcher Sing-Akademie este renumit pentru versatilitatea și flexibilitatea sa, performând la cel mai înalt nivel atât în formule camerale, cât și simfonice. Acesta colaborează cu numeroase orchestre și are un repertoriu simfonic extins. Totodată susține frecvent programe a cappella și joacă un rol important în promovarea compozitorilor elvețieni. Dezvoltarea continuă a peisajului coral este esențială pentru etosul său; în acest scop, Zürcher Sing-Akademie comandă frecvent noi lucrări și a prezentat numeroase spectacole de premieră. Florian Helgath este dirijor și director artistic al Zürcher Sing-Akademie din 2017.
