- Ordinea internațională amenințată la un nivel nemaiîntâlnit de la Războiul Rece
- Sărbătoarea Sfinților Părinți Ioachim și Ana, 9 septembrie – protectorii familiei și născătorii Fecioarei Maria
- Începutul anului școlar 2024-2025, cu o structură modulară și vacanțe diversificate
- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
Ce vedem pe scenele Festivalului Internațional George Enescu miercuri, 11 septembrie 2019
Un număr de 35 de lucrări semnate de George Enescu sunt cântate în 36 de concerte pe scenele Festivalului în 2019
În ediția din acest an, se va cânta cel puțin o lucrare compusă de George Enescu în fiecare zi a Festivalului. Instrumentiști reputați și orchestre de talie mondială vor face să răsune la București acordurile enesciene din 35 de lucrări semnate de maestru, în 36 de concerte, contribuind astfel la una dintre liniile de forță ale Festivalului, de a readuce în repertoriul internațional și în atenția publică creația și personalitatea artistică a lui George Enescu.
Și ziua de 11 septembrie respectă această structură, având programate în ambele concerte ale zilei compoziții de George Enescu, interpretate de muzicieni și ansambluri de talie mondială.
În secțiunea Recitaluri și concerte camerale, scena Ateneului Român găzduiește, de la ora 17:00, concertul Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo. Îi vom putea urmări pe Maxim Vengerov – în dublu rol, de dirijor și de violonist, și pe Gautier Capuçon – la violoncel.
În program: Baladă pentru vioară și orchestră – de George Enescu, Andante Cantabile – de P.I. Ceaikovski, Variaţiuni pe o temă rococo pentru violoncel şi orchestră – de P.I. Ceaikovski și Simfonia a VI-a în si minor, „Patetica” – de P.I. Ceaikovski.
Concertul de la Ateneu reprezintă un prilej rar de a-i vedea evoluând pe aceeași scenă pe doi dintre cei mai bine cotați instrumentiști ai momentului: Maxim Vengerov și Gautier Capuçon. Iar programul serii va pune cu prisosință în evidență măiestria celor doi virtuozi.
Apreciat aproape unanim de critică drept unul dintre cei mai înzestrați muzicieni ai lumii din prezent, Maxim Vengerov se bucură de recunoaștere internațională atât în calitate de dirijor, cât și de violonist.
Maxim Vengerov cântă la o vioară Stradivarius ex-Kreutzer din 1727 și este câștigătorul unui premiu Grammy și Gramophone pentru artistul anului.
Fiind o prezență constantă pe scenele de pe toate meridianele globului, printre ultimele sale proiecte se numără deschiderea stagiunii 2018/19 a Orchestrei Filarmonice della Scala, o rezidență la Filarmonica din Monte Carlo și Filarmonica din Paris, precum și numeroase recitaluri în SUA, China și Europa.
Gautier Capuçon este aclamat la nivel internațional pentru muzicalitatea sa expresivă, virtuozitatea exuberantă și pentru sonoritatea deosebită a violoncelului său, Matteo Goffriller, din 1701.
Înregistrând exclusiv pentru casa de producție Erato (Warner Classics), Capuçon a câștigat numeroase premii și are o discografie vastă. Unul dintre cele mai recente albume ale sale, Intuition, publicat în 2018 și înregistrat împreună cu Orchestra de Cameră din Paris/Douglas Boyd și Jérôme Ducros a primit aprecieri elogioase din partea criticii. Cel mai recent album al său include lucrări de Schumann și a apărut în ianuarie 2019.
G. Capuçon este un ambasador al violoncelului, fiind fondatorul și coordonatorul ”Classe d’Excellence deVioloncelle” la Fundația Louis Vuitton din Paris, din noul Auditorium creat de către Frank Gehry.
Evoluția celor doi instrumentiști este susținută de Orchestra Filarmonică Monte-Carlo.
Creată în 1856 și numită inițial “l’Orchestre du Nouveau Cercle des Etrangers”, Orchestra Filarmonică Monte-Carlo ocupă astăzi un loc de seamă în lumea muzicală internațională. Îmbinând tradiția și modernitatea, orchestra interpretează atât lucrări simfonice din marele repertoriu clasic, cât și compoziții auzite rar și piese contemporane din creația lirică și coregrafică.
Numeroase „premiere mondiale” au fost create la Monte Carlo începând cu anii 1900, autori precum Massenet, Puccini, Ravel, Mascagni, Fauré, Frank, Honegger, Ibert, Lalo, Milhaud, Poulenc și Satie găsind în Orchestra Filarmonică un partener ideal pentru interpretarea compozițiilor lor. Muzica contemporană a fost, de asemenea, o prezență constantă în sezoanele OPMC, incluzând în program compoziții de Henze, Dutilleux, Paart, Lutoslawski, Penderecki, Holliger, Ligeti, Takemitsu, Eötvös, Amy, Mainz, Hurel.
La conducerea Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo s-au succedat, din 1856 până în zilele noastre, nume de rezonanță, precum Alexandre Hermann, Eusebius Lucas, Leon Jehin, Louis Ganne, Marc César Scotto, Victor Paul Paray, Henri Tomasi, Louis Frémaux, Edouard van Remoortel, Igor Markevitch, Lovro von Matacic, Lawrence Foster, James DePreist, Marek Janowski, Yakov Kreizberg și Gianluigi Gelmetti. Din sezonul 2016-2017, Kazuki Yamada a fost numit directorul artistic și muzical al Orchestrei Filarmonicii Monte-Carlo.
Al doilea concert al zilei de 11 septembrie va fi din seria Mari Orchestre ale Lumii. De la ora 20:00, pe scena Sălii Mari a Palatului va evolua Orchestra Simfonică Academică de Stat „EVGENY SVETLANOV” din Rusia, avându-l la pupitrul dirijoral pe maestrul Vladimir Jurovky.
Solistă: pianista Alexandra Silocea.
Programul serii va cuprinde: De profundis – de Alexey Retinsky, Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră – de Dimitri Șostakovici și Simfonia a II-a în la major – de George Enescu.
Concertul va debuta cu o piesă contemporană, De profundis, semnată de compozitorul ucrainean Alexey Retinsky (n. 1986). Interesat de lumea filmului și a teatrului, autorul include în compozițiile lui efecte electronice, urmărind contraste cinematice pentru evidențierea imaginilor dramatice. Programul va continua cu o compoziție a lui Șostakovici, un alt compozitor care excelează în cromatica frazelor sale, cochetând și el cu muzica de film. Programul serii se încheie cu Simfonia a II-a în la major op. 17, de George Enescu, considerată de critică “una dintre lucrările de deplină afirmare a concepției componistice enesciene, într-o perioadă în care realizează sinteza dintre național şi universal, dintre elementele de sorginte folclorică şi o gândire simfonică evoluată, de tip neoclasic” (cf. muzicologului Grigore Constantinescu).
Maestrul Vladimir Jurowski va călăuzi interpretarea acestui program de la pupitrul uneia dintre cele mai reputate și longevive orchestre ruse.
Cu o istorie de peste 80 de ani, Orchestra Simfonică Academică de Stat din Rusia „Evgeny Svetlanov” a fost condusă de muzicieni de seamă, precum Alexander Gauk, Natan Rakhlin, Konstantin Ivanov și Evgeny Svetlanov. Sub conducerea lui Svetlanov, orchestra a devenit una dintre cele mai bine cotate instituții simfonice ale lumii. În 2011, muzicianul de renume mondial, Vladimir Jurowski a preluat rolul de director artistic al orchestrei. Din sezonul 2016/17, Vasily Petrenko este dirijorul principal invitat al orchestrei.
Orchestra a evoluat pe marile scene ale lumii, de la Sala Conservatorului și Sala de Concerte Ceaikovski din Moscova, la Carnegie (New York), Musikverein (Viena) sau Royal Albert Hall (Londra).
Printre dirijorii de marcă care s-au perindat la pupitrul Orchestrei Simfonice Academice de Stat din Rusia „Evgeny Svetlanov” se numără: E. Mravinsky, G. Rozhdestvensky, M. Rostropovich, I. Stravinsky, V. Gergiev și alții. Printre muzicienii celebri care au concertat cu orchestra s-au numărat G. Vishnevskaya, E. Obraztsova, D. Hvorostovsky, P. Domingo, M. Caballe și A. Netrebko; pianiștii E. Gilels, V. Cliburn, S. Richter, B. Berezovsky și D. Matsuev; violoniștii Y. Menuhin, D. Oistrakh, M. Vengerov și V. Spivakov; violoncelistul M. Rostropovici.
Discografia orchestrei include sute de discuri vinil și CD-uri lansate de case de discuri de top din întreaga lume. Înregistrările audio ale concertelor orchestrei sunt realizate de canalele Medici, Mezzo, Rossiya 1, Kultura.
Solista serii este pianista franceză de origine română Alexandra Silocea, prezentă pentru prima dată pe scena Festivalului Internațional George Enescu. Descrisă drept un „talent deosebit” (International Piano Magazine), ea a concertat deja pe multe din marile scene ale lumii, cum ar fi la Konzerthaus și Musikverein din Viena, Carnegie Hall din New York, Bridgewater Hall din Manchester. Într-un recent concert susținut la Wigmore Hall din Londra a avut onoarea de a cânta la patru mâini alături de Elisabeth Leonskaja, în cadrul concertului aniversar care marca împlinirea a 70 de ani ai acesteia.
Debutul ei din 2012, în Marea Britanie, cu London Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski a fost lăudat de presa de specialitate și i-a atras o considerabilă atenție a lumii muzicale din Europa și SUA. Alexandra concertează regulat alături de London Philharmonic Orchestra, Bamberger Symphoniker, Vienna Chamber Orchestra, Montreal Chamber Orchestra, Gävle Symphony Orchestra, Filarmonica “G. Enescu”, Bolzano Haydn Orchestra, Meiningen Hofkapelle, Kymi Sinfonietta, sub bagheta unor dirijori precum Vladimir Jurowski, Gérard Korsten, Christian Badea, Hansjörg Schellenberger, Philippe Bach, Leo McFall ș.a., concertele sale fiind deseori înregistrate live de către BBC Radio 3, Radio France, ORF sau transmise online prin live-stream.
Debutul discografic al Alexandrei Silocea a constat în înregistrarea primelor cinci sonate de Prokofiev (AVIE Records, 2011) și i-a adus rapid recunoașterea internațională. În 2013, a urmat lansarea celui de-al doilea disc, intitulat “Sound Waves”, care include, pe lângă lucrări de Debussy, Ravel, Liszt, Schubert, și o piesă a compozitorului norvegian Martin Romberg, compusă special pentru Alexandra. Ultimul ei disc a fost lansat la AVIE Records în 2015 și cuprinde Sonatele pentru violoncel și pian de Prokofiev, Enescu și Șostakovici.
Alexandra Silocea a studiat la Constanța și apoi la Liceul „George Enescu” din București – Prof. Gabriela Enășescu. La vârsta de 16 ani, a fost admisă la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, unde a lucrat cu profesori recunoscuți, ca Oleg Maisenberg și Johannes Marian, apoi la Conservatoire National Supérieur de Musique et de Danse din Paris, în cadrul unui al doilea studiu de master, avându-i ca profesori pe Theodor Paraschivesco și Laurent Cabasso.
Cariera ei artistică este călăuzită în prezent de mari muzicieni internaționali, precum Elisabeth Leonskaja și Maria João Pires.
Alexandra Silocea este un artist Bösendorfer.