- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
Ce este furtuna supercelulară și cum se formează?
Vremea extremă devine, ușor-ușor, noua normalitate. Nici nu a trecut bine furtuna de proporții istorice de miercuri seara, că în nordul Greciei se și formează o altă supercelulă! Ce este furtuna supercelulară? Este…mama tuturor furtunilor!
Furtuna supercelulară este cel mai rar tip de furtună. Se caracterizează prin curenți ascendenți adânci care se rotesc persistent și care se numesc mezociclon.
Furtunile supercelulare sunt numite frecvent furtuni rotative. Din cauza curenților rotativi ele pot genera ploi torențiale, vânt puternic, descărcări electrice de lungă durată și căderi masive de grindină.
Furtuna supercelulară provoacă majoritatea tornadelor violente din lume.
Specialist în fenomene severe: Nu este neapărat o consecință a schimbării climatice.
Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, a explicat ce s-a întâmplat miercuri seară în Grecia, o zonă mai predispusă apariției unor astfel de forțe dezlănțuite ale naturii.
„Grecia și zona Italiei sunt zone care ar putea să ducă mai repede ingredientele care formează tipul ăsta de furtuni severe. Ați văzut și ieri (miercuri – n.r.) au fost o mulțime de fenomene severe și în Italia, grindină de 12 cm… Ziua de ieri (miercuri – n.r.) a avut condiții perfecte pentru apariția furtunilor severe. Am văzut o perioadă cu temperaturi foarte ridicate, care pot să ducă la instabilitate atmosferică, apoi toată umezeala care vine dinspre Marea Mediterană… În particular pentru furtunile din Grecia, ce a ajutat la dezvoltarea acelor furtuni a fost un front de aer rece care a pătruns dinspre nord, care practic a declanșat acele furtuni și atunci, odată declanșate, au o dezvoltare mare pe verticală și principalele fenomene severe pe care le produc sunt grindina, nu neapărat de mari dimensiuni, și intensificări ale vântului, ceea ce s-a și întâmplat. Intensificările acelea ale vântului pot să ducă la pagube materiale însemnate, mai mult decă grindina în unele cazuri”, a explicat Bogdan Antonescu.
Întrebat dacă sunt mai frecvente, în ultimii ani mai ales, aceste furtuni foarte puternice în zonă, specialistul spune că s-a mai întâmplat. „Zonele din apropierea Mediteranei sunt destul de active din punct de vedere al furtunilor severe. Ce este interesant anul acesta și pentru mare parte din Europa este frecvența mare de apariție a acestor furtuni severe. Asta nu înseamnă că e o consecință neapărat a schimbărilor climatice, dar anul acesta am avut condiții care au persistat pe o perioadă lungă de timp, condiții care să ducă la fenomen severe”, a explicat Bogdan Antonescu.