Camera Deputaților a adoptat Legea Cetățeniei Române: noi proceduri pentru acordarea cetățeniei

Getting your Trinity Audio player ready...

Camera Deputaților a adoptat miercuri, în mod decizional, un proiect de lege care modifică Legea cetățeniei române 21/1991, actualizând procedurile și condițiile de acordare a cetățeniei române. Proiectul urmează să fie promulgat.

Conform noilor modificări, articolul 4 din legea cetățeniei române precizează că cetățenia română se dobândește prin naștere, adopție sau acordare la cerere. De asemenea, dispozițiile legii nu conferă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept automat de dobândire a cetățeniei române prin acordare la cerere.

Modificările aduse articolului 7 stabilesc că, în cazul constatării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetățean român. Totuși, există excepții, dacă copilul a locuit legal în România pentru o perioadă mai mare de cinci ani sau ar deveni apatrid ca urmare a anulării adopției. Deciziile judecătorești definitive privind nulitatea sau anularea adopției vor fi comunicate imediat Autorității Naționale pentru Cetățenie, iar pierderea cetățeniei va fi constatată prin ordin al președintelui acestei autorități.

Proiectul de lege aduce modificări și articolului 8, specificând că cetățenia română se poate acorda la cerere persoanelor fără cetățenie sau cetățenilor străini care dețin dreptul de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă în România și locuiesc legal în țară de cel puțin opt ani sau de cinci ani dacă sunt căsătoriți cu un cetățean român. Solicitantul trebuie să demonstreze loialitate față de statul român, atașament față de valorile acestuia și să nu fi întreprins acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale.

Alte condiții includ vârsta minimă de 18 ani, asigurarea mijloacelor legale pentru o existență decentă, o bună comportare, și lipsa condamnărilor pentru infracțiuni care ar face solicitantul nedemn de a fi cetățean român. Solicitantul trebuie, de asemenea, să cunoască limba română, noțiuni elementare de cultură și civilizație românească și prevederile Constituției României și ale imnului național.

Termenul de opt ani de rezidență poate fi redus cu până la trei ani pentru solicitanții care au contribuit semnificativ la viața economică, educațională, culturală sau socială a României sau care sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene. De asemenea, persoanele care au dobândit statutul de refugiat și au depus eforturi deosebite pentru integrarea în societatea românească pot beneficia de reducerea acestui termen.

Noua lege permite acordarea cetățeniei române persoanelor care, prin activități desfășurate pe o perioadă de cel puțin trei ani, au contribuit semnificativ la promovarea culturii și civilizației românești, chiar dacă doresc să își păstreze domiciliul în străinătate. De asemenea, cetățenia poate fi acordată cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie căsătorite și conviețuind în străinătate cu un cetățean român de cel puțin zece ani.

Cetățenia română poate fi redobândită de persoanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum și de descendenții acestora până la gradul trei. Aprobarea cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie. Acordarea cetățeniei se dispune doar atunci când există certitudinea îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de lege.