- Blocaj în negocierile pentru formarea noului guvern
- La 35 de ani de la Revoluție, dosarul crimelor din acele zile zace în justiție
- Klaus Iohannis, de Ziua Victoriei Revoluției – „România este într-un moment de cumpănă"
- Elenei Lasconi: „România trebuie să se desprindă de un sistem corupt și să aleagă drumul drept”
- Atac tragic la târgul de Crăciun din Magdeburg
Regizorul filmului „Brașov 1987 – doi ani prea devreme”: Am vrut să recuperez acest moment de istorie
„Brașov 1987 – doi ani prea devreme”, documentarul despre revolta de la Brașov, în regia lui Liviu Tofan, a fost prezentat miercuri seara la Muzeul Național Cotroceni.
La eveniment au fost prezenți, pe lângă regizorul Liviu Tofan, doi dintre protestatarii de la Brașov din 15 noiembrie 1987 — Marius Boeriu și Dan Iacob—, președintele și, respectiv, vicepreședintele Asociației „15 Noiembrie 1987 Brașov”, scriitoarea Ana Blandiana, directorul Muzeului Național Cotroceni, Liviu Jicman, și un public numeros.
Regizorul Liviu Tofan a spus că protestul politic de masă de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov este foarte puțin cunoscut.
„Am vrut să recuperez acest moment de istorie. Este un moment de istorie foarte important, foarte semnificativ și foarte puțin cunoscut, din diverse cauze. Mi-a fost clar că măcar acum, la momentul aniversării a 30 de ani, să încercăm să îl recuperăm și să rămână pentru azi, pentru mâine”, a declarat regizorul, precizând că prin acest film „trebuie să le povestim tinerilor de azi ce s-a întâmplat atunci„.
Documentarul prezintă filmul protestului de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov (Steagul Roșu), de la greva spontană care a pornit în noaptea de 14 spre 15 noiembrie, până la demonstrația care a ajuns în centrul Brașovului, la sediile de partid (Comitetul Județean și Comitetul Municipal/ Primăria), și modul în care a fost înăbușită revolta.
Liviu Tofan a povestit că, în zilele care au urmat revoltei, au fost făcute sute de arestări și anchete, dar la final, pentru a se „rezolva problema”, au fost condamnați 61 de bărbați, dar nu pentru revoltă, ci pentru „tulburarea liniștii publice, ultraj contra bunelor moravuri” și în final au fost deportați în alte zone ale țării.
„Nicio femeie nu a fost condamnată. Când au hotărât la Securitate cum trebuie rezolvată problema, și-au dat seama că trebuia rezolvată repede pentru că pe 14 decembrie avea loc conferința națională a partidului. Fusese deja amânată cu o săptămână, de pe 7, din cauza revoltei de la Brașov. Conferința națională a partidului era un eveniment extraordinar de important, ca un congres al partidului, se țineau la cinci ani fiecare, și ordinul de sus a fost să fie liniște, ștergeți cu buretele, îngropați-o repede. De aceea s-au hotărât, au luat doar 61 de bărbați, muncitori, nicio femeie, niciun minor, au fost zeci de minori arestați și anchetați, și i-au condamnat pentru tulburarea liniștii publice, ultraj contra bunelor moravuri. (…) Documente nu există, victime sunt cei 61 de condamnați, câteva sute de anchetați și niciun vinovat”, a arătat Liviu Tofan.