- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
Agenda Festivalului Internațional George Enescu – 1-3 septembrie
În după-masa zilei de 1 septembrie un public nu foarte numeros a aplaudat la Ateneul român un program omagial György Ligeti (100 ani de la naștere) în interpretarea Ensemble Intercontemporain (unul din cele mai cunoscute ansambluri specializate în muzică contemporană), condus cu competență de noul său dirijor permanent Pierre Bleuse (45 ani).
În seara aceleiași zile, la Sala Mare Palatului, Orchestre National Capitole de Toulouse, alături de Corul Național Radio (de data aceasta numai vocile femeiești, maestru de cor: Ciprian Țuțu), a interpretat excelent poemul simfonic „Isis” de George Enescu (reconstituit și orchestrat de Pascal Bentoiu), sub bagheta prestigiosului dirijor Christian Badea (75 ani). Din păcate reacția publicului nu a fost pe măsura calității interpretării. În continuare violonistul francez RenaudCapuçon (47 ani) a interpretat Poème de Chausson și Tziganede Ravel, lucrări care au pus în valoare atât expresivitatea cât și virtuozitatea acestuia; în ciuda unor deficiențe de sincronizare, conlucrarea dintre dirijor și solist a fost una bună. În încheiere publicul a aplaudat Simfonia nr. 3 în do minor (cu orgă) de Saint-Saëns, interpretată poate cu prea mult aplomb, datorită confruntării dintre un dirijor puțin prea grăbit și o orchestră puțin prea comodă.
Cei care au reușit să ajungă și la evenimentul de la Ateneul Român (la ora 22.30), nu au rămas dezamăgiți. Două voci de marcă – soprana rusoaică Olga Peretyatko (43 ani) și tenorul român Marius Vlad Budoiu (53 ani) au susținut câte un recital. La final cele două voci sau reunit în duetul „Meine Lippen” din Mireasa vândută de Lehár. În ceea ce privește pianiștii acompaniatori, românul Horea Haplea a convins în mai mare măsură decât germanul Matthias Samuil, atât prin acuratețe cât și prin sensibilitate.
Autor: Matei Pop