- Cum să prepari cea mai sănătoasă cafea
- În ciuda interdicției, Italia pregătește terenul pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare
- Gigi Becali, pe listele AUR la alegerile parlamentare
- Criminalitatea în Occident, o provocare în creștere
- Promenada împărătesei Sissi și reabilitarea cădițelor cu apă termală la Băile Herculane
Afacerea Romexpo: Proiectul de lege prin care Camera de Comerț primește gratuit de la stat complexul
Un proiect de lege prin care complexul expozițional Romexpo ar trece gratuit din proprietatea statului român în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a trecut tacit de Senat și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților.
E vorba despre o propunere legislativă inițiată de un grup de parlamentari PMP pentru modificarea şi completarea Legii Camerelor de Comerţ din România, Legea 335/2007, care prevede în esență trecerea gratuită a terenului pe care se află Complexul Expoziţional Romexpo din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în scopul dezvoltării şi modernizării zonei. Practic, parlamentarii PMP vor ca terenul statului să fie cedat gratuit Camerei de Comerț pentru un mega-proiect imobiliar.
În acest moment, terenul aparține statului (prin Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat) și e concesionat Camerei de Comerț. Primarul general Gabriela Firea, senatorul PSD Daniel Zamfir, și senatoarea USR Silvia Dinică au respins la acel moment proiectul, arătând că terenul statului nu poate fi cedat gratuit.
Proiectul inițiat de parlamentarii PMP mai prevede o facilitate majoră pentru Camera de Comerț și Industrie: obligativitatea firmelor de a se înscrie într-un catalog realizat de această organizație, costurile variind între 100 de euro/an pentru firmele mari și 10 euro/an pentru persoanele fizice autorizate.
Ce vor să construiască Romexpo și Grupul Iulius. Proiectul imobiliar a fost depus la Primăria Capitalei pentru obținerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Camera de Comerț și Grupul Iulius vor un complex gigantic, cu 14 clădiri noi având destinații diverse: birouri, locuințe, hoteluri, spații comerciale și muzee, plus 12.000 locuri de parcare. Proiectul promite și un Muzeu de Artă dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuşi, un muzeu de Istorie Monetară şi un oceanariu (parc acvatic).
Investiţia este estimată la o valoare totală de peste 2,87 miliarde de euro şi va fi realizată etapizat, potrivit unui comunicat al Camerei de Comerț.
Mediul de afaceri a reacționat față de proiectul de lege. Reprezentanții asociațiilor patronale au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectul în cadrul Consiliului Economic și Social, iar Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a solicitat public respingerea propunerii legislative , arătând că proiectul ”a fost făcut în avantajul exclusiv al CCIR, o asociaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”.
Guvernul a refuzat să emită un punct de vedere tranșant și a lăsat proiectul la latitudinea Parlamentului, deși a arătat că există probleme de constituționalitate.
Ce urmează. Proiectul a fost adoptat de Senat pentru că a fost depășit termenul legal în care putea fi dezbătut. Practic, proiectul a stat trei luni în camera superioară fără a primi vreun raport în comisiile de specialitate și fără a ajunge la dezbatere în plen.
Acum, proiectul care avantajează Camera de Comerț a ajuns la Camera Deputaților, unde are termen până la 9 septembrie pentru a primi raport de la Comisia pentru industrii şi servicii și Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. După primirea rapoartelor, proiectul va intra la vot în plenul Camerei.
sursa: g4media.ro